vineri, 19 aprilie 2013

CAND PREA MULT E PREA MULT

- Mami, care zi iti place tie cel mai mult? - Vinerea, ca stiu ca urmeaza 2 zile de concediu... Imi place Sambata. Si Duminica. Dar de fapt, acum imi plac toate... - Daaa, am uitat ca acum tu ai toate zilele libere, imi zice razand. - Dar tie care zi iti place? - Joia! - Joia? Cum asa. - Joia, fara a lua in calcul ce facem seara (lectiile aglomerate de ora de karate) - De ce joia? - Pai joia e mai liber, fara sa fi stresat de nici un test. Si fara teme multe de rezolvat la scoala. Mihai, dimineata. Anul acesta a venit cu teme acasa. Studiaza stiinta, geografia si istoria din manualele americanilor. Iar lectiile sunt frumoase, ca niste povesti, cu imagini si exemple, atat de diferite de cele cumparate din tara, desi subiectele abordate sunt aceleasi. Diferite si de cele pe care am invatat eu, la vremea mea. Si mi-e drag sa vad cum afla notiuni abstracte intr-un fel atat de natural. Si ma uit cum acel gand de mama cum ca am atatea sa le spun... nu ma mai apasa, pentru ca toate vin la vremea lor si se aseaza cuminti, asa cum trebuie. Si deja au ei atatea sa imi spuna... Sunt zile cand as vrea sa le arat totul. Si zile cand le spun, cu inima senina, sunteti liberi. Acum faceti ce vreti voi. Cand soarele de afara imi alunga grijile de lectii romanesti, cand jocurile lor inventate sunt mai importante decat orice ar putea sa invete vreodata din carti. Limitele incep sa devina nevoie cand e vorba de tableta sau jocuri pe calculator. Acolo timpul dispare. Au vazut insa pe pielea lor ca apoi ochii pot ramane injectati cateva zile, se pot alege cu dureri de gat, de spate, si ca nu au nevoie de somn sau mancare. I-am lasat cat au vrut in vacanta, cand vremea a fost urata si au stat in casa, si la final au echilibrat singuri balanta, cu jocuri clasice, pe covor. Echilibrul ar trebui sa fie cuvantul de baza. Dar ce te faci cand stii ca pot fi cei mai buni din clasa, si ca o delasare de moment poate insemna pasi pierduti mai tarziu. Cand crezi ca doar stiind din toate vor putea mai tarziu alege orice isi vor dori sa faca. Si te gandesti ca poate abilitatile lor necultivate acum, le vor stirbi sansa de a fi inventatorii de mai tarziu. Asa ca matematica de acasa si romana raman in plan, intr-o jonglerie de teme si libertate. In rest, construim amintiri, fericiri copilaresti care vor reveni mai tarziu ca imagini sau parfumuri de liniste in momente de impas. Imi umplu sufletul de cantecele lor inventate si lalaite fara griji, si stiu ca sunt bine. Suntem bine.