marți, 2 februarie 2010

OCHIUL DE GHEATA - post preluat de pe isabellelorelai.wordpress.com




Isabellelorelai's Weblog
Un blog amar. Şi tăcut.

Blogul Isabellei nu te poate lasa indiferent. E atata iubire de oameni, si-atata daruire, cum rar mi-a fost dat sa vad.
Cititi-i blogul cu sufletul deschis.
Imi permit sa preiau aici una din postarile ei:

OCHIUL DE GHEATA


Dacă nu îmi scria Ioana despre el habar nu aveam că există. Iar gheaţa… Gheaţa e… o mână ruptă şi gata, să nu mai aud de aşa ceva.
După ce am citit m-am întrebat: cum face? Cu siguranţă nu doar că nu este uşor, ci şi periculos, pentru că cei avizaţi - de la INMS adică, nu au aprobat participarea lui la competiţii. Atunci el a semnat pe propria răspundere. Şi a mers mai departe.
Am închis ochiul drept şi am început să merg prin casă. Nu „vroia” să stea închis aşa că l-am acoperit cu un şerveţel. După cinci minute m-a luat ameţeala. E greu, trebuia să întorc capul pentru fiecare detaliu pe care nu îl vedeam cu ochiul ăla. Obositor.
El, Zoli, fără ochiul drept, s-a calificat la JO din 2010. Patinaj artistic. De patinaj s-a apucat pe la 4 ani. Fără ochi a rămas pe la 6. I-au pus o proteză şi a continuat. Dublu campion naţional. Acum are 23 de ani. Are un salariu de mizerie, 500 RON. Scria Ioana: „Zoltan Kelemen, cel mai bun patinator pe care îl are România la ora actuală, se antrenează în condiţii grele şi banii nu îi ajung niciodată… S-a scris mult despre el, oamenii s-au emoţionat dar nu s-a realizat nimic concret”.
Am citit o mulţime de articole despre Zoli. Handicap, chestii, socoteli.
Păi Zoli are handicap? Nu. Ţara asta are handicap. Din ţărâna ei se ridică oameni care muncesc de le sar ochii din cap, trăind din doi lei şi cinşpe bani ca să facă performanţă. Apoi Ţara se mândreşte cu ei: aţi văzut ce am făcut eu?
Ce ai făcut tu? Nimic… Doar priveşti la noi cu ochi de gheaţă.

http://www.zoltankelemen.ro
Contact: me@zoltankelemen.ro