FESTIVALUL "OM BUN" SAU CUM AM INCEPUT EU PRIMAVARA

Am reusit anul acesta sa-mi fac multe hataruri. Si am de gand sa continui. Festivalul "OM BUN" e cel mai frumos martisor pe care puteam sa mi-l daruiesc. Am mers cu Dady, careia ii multumesc pentru ca e cea mai dulce nasica pe care o poate avea cineva. Concertul a durat mult mai mult decat ne gandisem noi, asa ca au fost mici crize prin familie, dar speram ca pana in decembrie cand se pare ca va fi urmatorul concert sa uite lumea...
Am ras, am plans, mai mult am ras, mi-am retrait multe bucurii si nostalgii. Da, il iubesc pe Nicu Alifantis, imi pare rau ca n-a fost Andries, tot spectacolul l-am asteptat, desi pe bilet nu era trecut... In sala a fost o atmosfera de vis, ne era dor de cantecele si poezia lor si asta s-a simtit extraordinar. Cred ca a fost ceva in genul Cenaclului Flacara.
In spatele meu era un pusti cam de-o varsta cu Mihai, care a cantat jumatate din spectacol, apoi jumatate a dormit... Mai erau 3 copii pe randul din fata care au ras teribil la peripetiile lui Apolodor cu Ada Milea si un nene teribil de simpatic, habar n-am insa cum il cheama, dar aflu eu. Cu siguranta in decembrie Mihai are un bilet asigurat, cu Cristian nu stiu inca cum o sa ma decurc, pentru ca sigur n-o sa-l pot lasa acasa.
Nicu Alifantis (intr-o mare forma - a cantat totul cum le canta el inainte, nimic schimbat), Tatiana Stepa (extraordinara), Mircea Vintila (dansand ca un lebadel), Mircea Baniciu (si Baniciu si Phoenix), Vasile Seicaru ( a fost un zeu pe scena), Victor Socaciu (minunat, iar momentul cu Pitis vorbindu-ne despre viata, superb), Ada Milea (tot nebuna si plina de talent cum o stiam), Ducu Bertzi (am fost iar ardeleanca si Floare de colt), Daniel Iancu (cu un cantec nou pe care abea astept sa i-l pun Dnei. Gabi), Fortele de munca, Emerich Imre (de care habar n-avem, dar care m-a dat gata cu una din piese). A, si sa nu uit, nu stiu cum il cheama pe domnul de-a cantat alaturi de Ducu Bertzi cu vioara, dar n-o sa uit niciodata cum suna vioara aceea.
Io-te ce-am descoperit eu la festival:

">


Ce-a lipsit din festival:


">

FELICITARI DE MARTISOR

Ne chinuie talentul, da' rau de tot. Asta-i prima transa, pentru doamnele de la gradi si de la scoala si una pentru bunica - 4 bucati in multe zile. Am decupat de m-am plictisit, copiii au fost super rabdatori si entuziasti, ca eu cedasem de mult. Pana pe 8 martie incercam si altceva. Daca o iesi bine, daca nu, repetam figura cu maimutoii, ca deja ne-am facut mana.

VIOLENTA IN SCOALA

La Mihai in clasa au fost la inceput 29 de copii. Acum sunt 25, in conditiile in care a mai venit un baiat in ianuarie. Toti copiii care au facut probleme, au deranjat ora, au batut copiii, s-au mutat din primul trimiestru. De fiecare data copil problema era cate un baiat. Cand pleca el, dintre ceilalti se ridica altul. asa au ajuns sa fie 24 la un moment dat. Eu una am luat atitudine de 3 ori. Prima data un baiat i-a aruncat lucrurile pe jos, caiete, maieu, geaca, caciula. Fiu-meu a iesit ultimul din clasa si acasa mi-a povestit. Recunosc, am o problema cand e vorba de copiii mei. In fine, in dimineata urmatoare m-am intalnit intamplator cu mama baiatului, am rezolvat pasnic si in spirit de gluma. A doua oara un pusti i-a aruncat pe jos stiloul, ca intors din pauza i-a spus lui o colega ca fiu-meu i-ar fi facut la fel cu stiloul lui. Mers la scoala, vorbit cu pustiul, am devenit prieteni. Apoi, altul incepe sa fugareasca si sa loveasca fetele, apoi pe rand pe toti colegii. Pana da si in fiu-meu si vine asta cu o vanataie pe picior. A doua zi dimineata ma prezint in clasa, identific piciul, ii explic ca o sa-l las pe Mihai sa dea si el, il intreb daca i-ar place sa-i fac si eu lui la fel, il amenint ca data viitoare vorbesc direct cu ai lui. Acum doua zile Mihai imi arata o taietura in palma, si-mi povesteste ca un coleg l-a impins pe scari. Stau calma, ii explic sa stea de vorba cu colegul si sa-i spuna ca daca mai face asa se pot intampla lucruri mai grave decat o taietura in palma... Si ca daca nu intelege sa-i spuna ca vin eu sa-i explic. Aseara, Mihai povesteste despre colegul cel nou care face numai prostii de cand a venit, si care mai nou nu mai da cu lucruri in colegi, vine pe la spate si-i strange de gat, dar cica, nu ca celalalt coleg , nuuu, ca ala le dadea drumul repede. Nu, cica asta mic ii strange pana aproape ii sufoca. Sincer, mi s-a facut lehamite. Iar ma duc, iar dicut cu piciul, e adevarat ca pana acum fiecare discutie si-a atins scopul, dar chiar asa, sa intervin eu mereu? Si m-am enervat si i-am zis lui Mihai sa dea si el. Il supara cineva, ok, poate sa loveasca. Nu la fata, nu la cocos. La picioare: mami, ii dai mawuasi pana intelege. In momentul ala intra tati in bucatarie si aude ce ziceam.
- Mihai, mami vorbeste la suparare acum, cum sa faci asa ceva, n-ai voie. Du-te un pic in sufragerie sa vorbesc cu mami.
Pana sa iasa piciul ii povestesc dintr-o suflare cum vine ala pe la spate si-l strange de gat pe fiu-sau.
- Pai si tu ce faci, stai asa ca prostul?
- Nu, ii dau peste maini sa-mi dea drumul.
Ii vede ta-su si palma, mai pune intrebari.
- Mai, da, ai dreptate! Poti da dai. Are dreptate mami.
Asta e lumea in care traim. Nu te aperi, esti luat de prost. Si clasa lui Mihai este una potolita. Ce povesti aflu eu despre cum se bat copiii de clasa I, Dumnezeule Mare!

DIMINEATA

Cristian m-a si speriat, a aparut brusc din camera mea, nu mi s-a parut ca ar fi avut ochii deschisi in totalitate, somnoros, mi se arunca in brate si in timp ce ma bate linistitor pe spate, ma intreaba:
- Ai pantaloni noi, mami?
- Da, mami, sunt ca noi ca nu i-am mai purtat de mult.
- Si ai bb in burtica?
- Nu, n-am bb in burtica (da, pantalonii sunt cu talie cam joasa...). De ce, vrei sa mai faca mami un bb?
- Da vreau! Mai faci?
- Nu stiu mami, oricum acum nu am bb.
Cristian, 26.02.2009, ora 06.35

Mihai a descoperit ca la gradinita s-au pus 3 cosuri mari, pe care scrie : hartie, sticla, plastic.
- Mami, mai stii in cantonement la mare, erau si acolo pe plaja de-astea de gunoi, mai mari, dar scria altfel pe ele. Era si metal. Si mereu m-am intrebat, dar scoicile alea care sunt rupte si te inteapa, unde trebuie sa le arunci? In care?
- ...
- Ca pe noi ne puneau sa adunam scoicile sa nu ne intepam, si ne ziceau sa le aruncam unde trebuie. Unde trebuia sa le arunc?
- Nu stiu mami, nu stiu nici eu.
Mihai, 26.02.2009, ora 07.30

O FI NORMAL?

Ieri noapte, pe la 23,00, dupa ce dadusem stingerea, Mihai vine la mine in pat unde ma cuibarisem fericita ca pot sa citesc si eu, cu o hartie rupta atunci din caietul de mate si un creion:
- Mami, scuze, am uitat sa-ti spun, Doamna a zis ca trebuie sa dati o declaratie, daca sunteti sau nu rromi, adica tigani, stii tu...
- ???
- Uite, scrie si tu aici.
- Mai mami, du-te si te culca, oi fi visat urat...
- Nu, ca trebuie. Doamna a zis ca Guvernul a zis.
- Ai lasa-ma... Ce-a zis ma Guvernul?
- Pai nu ti-am zis, sa dai o declaratie...
- Mariuuus, vino repede!
Vine tati, ramane fara cuvinte cand ii zic, apoi incepem sa descoasem copilul in ideea ca cine stie ce i-a zis lui Doamna si el n-a inteles bine. Asta mic se enerveaza, fuge la ghiozdan si dupa ce foieste o vreme vine cu o hartie:


Tati inca se mai distreaza, remarca si ca a scris corect, cu doi de 'r'... Eu ma umplu de nervi, vociferez ca n-are nimeni dreptul sa-mi ceara asa ceva, ma stapanesc pe cat pot ca se uita Mihai la noi si nu intelegea nimic. Il invat sa spuna ca nu am inteles despre ce e vorba si ca daca e asa o urgenta sa ma sune Doamna si sa ma convinga. Mihai se supara, ca o sa-l certe Doamna si o sa zica ca el n-a spus, pe mine nu ma intereseaza parerea Doamnei, se duce naibii si cheful de citit, il calmez pe copil si il trimit la culcare.
Azi bunica a intrebat mai multi parinti. Se pare ca in mai multe clase s-a cerut. Doamna a transmis ca e o Hotarare de guvern, probabil sa numere cati rromi merg la scoala. Nu stiu ca n-a dat prea multe lamuriri copiilor, doar insista sa se dea cat mai repede declaratiile. E, uite ca io-s mai capoasa. Si mi se pare neconstitutional si aiurea. Astept sa ma convinga.
Poate o sa merg intr-o dimineata la scoala.

ARTISTII

Una din marile mele intrebari: cum de copiii mei pe care am incercat sa-i cresc departe de violenta, de desene sau filme dubioase, e adevarat, cu povestiri istorice..., in rest basme, si alea atent selectionate, Disney, Veronica... in fine, acesti frati care e adevarat, nu se bat, isi construiesc sabii. Nu le-am cumparat noi dacat de curand si acelea din spuma si nu ascutite, dar mereu si-au construit. Si lait-motivul jocului lor este razboiul. Asa o fi natural?
In sfarsit, atata timp cat nu degenereaza, accept. Ca n-am ce face. Tot la asta se intorc. Pana acum construiau din cuburi. Duminica Mihai a facut din hartie.
Aaaa, cred ca am uitat sa spun ca dupa cateva saptamani in care casa noastra devenise un hambar al avioanelor de hartie, dupa ce unul a intrat in ochiul lui tati au fost INTERZISE. Accidentul a fost intamplator si se putea termina foarte urat. Asa, deci in casa noastra unde avioanele s-au interzis pe motiv ca-s prea ascutite, duminica au aparut astea:


Trebuie sa recunosc ca-s frumoase, poza le arata dupa 2 zile in care au fost utilizate. Dar nu sunt de acord... Si ce daca, nu? Or sa inventeze ei altceva...

DIMINETI LINISTITE

O dimineata ca oricare alta din saptamana, in care incerc sa scol picii la 6 jumate ca sa reusim sa nu intarziem la gradi, scoala, serviciu. Deci, jale. Cristi plange ca el vrea sa se scoale singur... Mihai visa cu Dragonii Mistici: dar stai ca abea ne-am transformat... si uite ca Dragonul rosu...

Tati plecat in delegatie. Noi ne facem de cap, picii dorm cu mine in pat. Prima seara: Mihai se aseaza langa mine (prima data de cand vin amandoi in pat...) Cristi la margine, eu in celalata margine, cea fara scaune si perne puse pentru a evita accidentele. Suparare mare pe pici, eu nu si nu, ca si Mihai are dreptul sa doarma langa mine, iar eu nu stau la mijloc pt ca nu vreau sa cada nimeni din pat. Dimineata: Cristi care e invatat sa se mute in timpul noptii langa mami se trezeste lipit de mine, Mihai care e invatat sa doarma pe margine doarme acum atarnat de margina patului meu. Cristian deschide ochii si-l apuca jalea: ca el vroia sa doarma langa mineeee, ca de ce s-a culcat Mihai langa mineee. Incerc sa-l conving sa deschida ochii ca sa vada ca de fapt a dormit pe locul lui obisnuit. Nici o sansa, el are de plans.
A doua noapte: Mihai tot langa mine pt ca piciul vrea el la margine. OK! In timpul noptii binecunoscuta migrare. Dimineata, Cristian se trezeste langa mine si incepe sa planga. Ca de ce doarme Mihai pe locul lui, ca el a vrut sa doarma pe margineeeee!
Concluzia? Gata, fiecare doarme la el in pat, mai ales aia nemultumiti!
15-16.02.2009