A DOUA MARTURIE

A doua poveste.Fragment: Am inceput sa-mi intreb copilul din ce in ce mai mult ce se intampla la scoala,ce anume au mai invatat,iar singurele raspunsuri pe care le primeam erau ca nimic,nu-si adduce aminte.Lucrurile au inceput sa ia amploare in momentul in care am observant ca T----- devine din ce in ce mai irascibil,incepuse sa urle la orice si sa devina foarte speriat,tresarea la orice zgomot mai puternic.Imi amintesc ca intr-o dupa amiaza T----- isi facea temele si mi-a scapat din greseala o carte pe jos,moment in care copilul s-a ghemuit intr-un colt si si-a ascuns fata cu mainile.In acel moment l-am luat in brate sa-l linistesc (....) Cu fiecare zi petrecuta in acea clasa T----- se schimba din ce in ce mai mult,la fel ca si mine.Mergeam cu o senzatie de sufocare la scoala,ingrozita de ceea ce imi va mai spune invatatoarea despre fiul meu. Toata aceasta poveste a luat o intorsatura in momentul in care intr-o zi,dupa ce T----- s-a intors de la scoala mi-a spus ca el nu mai vrea sa se intoarca acolo,ca mai bine se sinucide si ca mai bine nu s-ar fi nascut.In acel moment am incremenit,nu stiam cum sa reactionez la cele spuse de copilul meu.Imi treceau mii de idei prin cap care nu aveau explicatii pentru un copil de doar 6 ani.L-am intrebat care sunt motivele,de ce spune acest lucru,ce s-a intamplat,refuzand sa-mi dea vreo explicatie.Va spun sincer ca acea noapte a fost un cosmar pt mine.