RAZLETE

Eu citesc Momo, Mihai continua cu aventurile cavalerilor Pardaillan, iar Cristi se lupta cu Cartea Junglei. La aikido Mihai face rostogolirile la fel ca sensei. Acum e momentul cubului Rubik pentru ei. A devenit pasiune, fac ce fac si iar iau cubul. Acum Mihai il face singur, pleaca cu el la scoala si ii invata si pe altii, nu doar pe Cristi. Am gasit pe net 2 site-uri cu lectii de matematica, pentru amandoi. Pentru Cristian intram pe www.lectiidematematica.ro, un site unde se pot vedea gratis explicatii la diferite probleme de matematica pentru clasele I-IV. Lectiademate.ro este site-ul pentru Mihai, are si teste la finalul lectiilor si Mihai il urmareste si rezolva cu placere, in timp ce eu bifez cum i se sedimenteaza cunostintele, rasufland usurata. Si m-am lamurit ca manualele de mate pentru clasele V-VIII se pot inlocui cu succes cu culegerile Clubului matematicienilor. Culegerea de clasa a V-a este foarte buna, o recomand din toata inima. Rar mi-a fost dat, de cand au inceput copiii scoala, sa fiu asa multumita de un manual sau culegere... Scoala de aici e faina in continuare. Proful preferat ramane cel de engleza. Si totusi el e cel care le da cele mai multe teme acasa, din cate vad eu. Iar Cristian citeste in engleza carti pe care le citea Mihai anul trecut. Mihai joaca mult mai bine ca mine tenis, iar Cristian a inceput sa serveasca frumos si e tare mandru de asta. Amandoi pot alerga de dimineata pana seara, fara sa oboseasca. Mihai mai mult, e adevarat, dar nici cu Cristi nu mi-e rusine. Marius le poate face fata, se joaca si alearga cot la cot cu ei. Eu mi-am pierdut pe undeva placerea jocului, dar ma bucur si ma incarc cu bucuria lor.

CAND PREA MULT E PREA MULT

- Mami, care zi iti place tie cel mai mult? - Vinerea, ca stiu ca urmeaza 2 zile de concediu... Imi place Sambata. Si Duminica. Dar de fapt, acum imi plac toate... - Daaa, am uitat ca acum tu ai toate zilele libere, imi zice razand. - Dar tie care zi iti place? - Joia! - Joia? Cum asa. - Joia, fara a lua in calcul ce facem seara (lectiile aglomerate de ora de karate) - De ce joia? - Pai joia e mai liber, fara sa fi stresat de nici un test. Si fara teme multe de rezolvat la scoala. Mihai, dimineata. Anul acesta a venit cu teme acasa. Studiaza stiinta, geografia si istoria din manualele americanilor. Iar lectiile sunt frumoase, ca niste povesti, cu imagini si exemple, atat de diferite de cele cumparate din tara, desi subiectele abordate sunt aceleasi. Diferite si de cele pe care am invatat eu, la vremea mea. Si mi-e drag sa vad cum afla notiuni abstracte intr-un fel atat de natural. Si ma uit cum acel gand de mama cum ca am atatea sa le spun... nu ma mai apasa, pentru ca toate vin la vremea lor si se aseaza cuminti, asa cum trebuie. Si deja au ei atatea sa imi spuna... Sunt zile cand as vrea sa le arat totul. Si zile cand le spun, cu inima senina, sunteti liberi. Acum faceti ce vreti voi. Cand soarele de afara imi alunga grijile de lectii romanesti, cand jocurile lor inventate sunt mai importante decat orice ar putea sa invete vreodata din carti. Limitele incep sa devina nevoie cand e vorba de tableta sau jocuri pe calculator. Acolo timpul dispare. Au vazut insa pe pielea lor ca apoi ochii pot ramane injectati cateva zile, se pot alege cu dureri de gat, de spate, si ca nu au nevoie de somn sau mancare. I-am lasat cat au vrut in vacanta, cand vremea a fost urata si au stat in casa, si la final au echilibrat singuri balanta, cu jocuri clasice, pe covor. Echilibrul ar trebui sa fie cuvantul de baza. Dar ce te faci cand stii ca pot fi cei mai buni din clasa, si ca o delasare de moment poate insemna pasi pierduti mai tarziu. Cand crezi ca doar stiind din toate vor putea mai tarziu alege orice isi vor dori sa faca. Si te gandesti ca poate abilitatile lor necultivate acum, le vor stirbi sansa de a fi inventatorii de mai tarziu. Asa ca matematica de acasa si romana raman in plan, intr-o jonglerie de teme si libertate. In rest, construim amintiri, fericiri copilaresti care vor reveni mai tarziu ca imagini sau parfumuri de liniste in momente de impas. Imi umplu sufletul de cantecele lor inventate si lalaite fara griji, si stiu ca sunt bine. Suntem bine.

CRISTIAN VREA SA SCRIE

L-am ajutat. Recunoaste insa mare parte din literele unui cuvant si e foarte curios de cum se scriu literele pe care nu le stie. Se vede destul de usor unde n-am mai fost langa el. In loc de cizme a crezut ca sunt pantaloni. Da, stiu, ce e sub poza n-are a face cu substantivul pe care zicea el ca l-a scris. Dar scrisese intai pe hartia pe care exersam impreuna, apoi pe "curat", adica pe revista.
SAC a scris singur. Iar la OU mi-a trebuit multa putere de convingere sa adauge si U, pentru ca lui i se parea suficienta litera O.
E fascinat de temele lui Mihai si il invidiaza ca merge la scoala, desi Mihai ii spune mereu ca ii placea mult mai mult cand era la gradinita. Cristian cred ca are impresia ca il pacaleste, asa ca intr-o zi m-a intrebat daca nu poate sa sara 2 grupe la gradinita, ca sa poata merge si el la scoala.

CRISTIAN SCRIE - a 2-a zi

CRISTIAN SCRIE

Mai jos am scris eu. Ca sa-i arat care-i directia corecta...