Cristian te ia in brate si-l intrebi:
- Ce faci mami?
- Cum ce fac, te iubesc!
Si nu-ti mai trebuie altceva...
Acasa ai timp din belsug sa faci si-o prajitura, si alte bunatati. Apoi vin toti la masa si Cristian termina primul. Te bucuri ca mai poti spala vasele desi ai degetul pansat. Reusesti sa ai o discutie tihnita cu copiii, inlaturi temeri, spulberi idei gresite, afli noutati. Apuci sa dormi o jumatate de ora. Copiilor le revine cheful de ateliere, asa ca Mihai reda artistic familia in kimonouri.
Reusesti sa te ti de promisiunea fata de Cristian, asa ca ajungi si-n parc cu copiii pe biciclete. In parc miroase inebunitor a tei si-a ploaie. Aleile sunt de aur, si realizezi ca e prima oara in viata cand vezi asa ceva. Teii si-au scuturat toata spendoarea pe alei si Cristian striga "a venit toamna!". Ploaia nu reuseste sa strice magia, copiii rad si zboara pe alei ca-ntr-o poveste. Ajungem la timp acasa, inainte ca ploaia sa nu mai fie prietenoasa. Copiii mananca iar tot. La TV prinzi un film bun pe care il vezi cap-coada. Sotul invata si face eforturi sa ne fie bine. Ai timp sa citesti. Si sa scrii pe blog...
