NINGE IAR, NINGE IAR, ESTE IARNA IAR

A fost odata ca niciodata, ca daca n-ar fi nu s-ar povesti...

Exista undeva o imparatie alba ca zapada, unde copiii pot sa se tavaleasca in zapada necalcata de picior omenesc.
Aici fulgii au gust de inghetata si oamenii de zapada se fac usor, trebuie doar sa cauti un pic in zapada afanata bolovanii potriviti. In aceasta imparatie bulgarii mari nu cresc cand ii dai de-a dura prin omat, ci se fac mai mici, si mai mici. Aici orice om de zapada poate semana cu cineva, chiar cu tine sau poate cu mama ta... Orice tufis devine cazemata, orice catel devine prieten. Copiii pot face ingeri de zapada si totul devine magic, chiar si bulgarii reci care ti se strecoara sub gluga. Nimic nu poate strica farmecul imparatiei albe. Totul este curat si orice adult indrazneste sa intre redevine copil. Oare fulgii de zapada sa fie de vina?

CASUTA DE TURTA DULCE

A fost dragoste la prima vedere. Le-am vazut pe net si tin minte ca am citit cam tot ce se putea citi despre ele. Asta se intampla acum 2 ani. N-am reusit niciodata de atunci sa ma pun pe treaba. Anul acesta am fost mai hotarata. Am luat-o de la inceput cu cercetarile si-am ajuns la concluzia ca mai bine imi fac eu tiparele. Nu-i greu. Trebuie doar sa pastrezi latimea egala fata-pereti si sa ai grija ca acoperisul sa depaseasca un pic marginile.



Pentru reteta m-am oprit la blogul Laurei Sava, careia ii multumesc pentru postarile amanuntite si pentru fotografiile minunate. Mi-au fost de un real folos, nu numai pentru casuta.

Asadar: 300 g miere, 150 g unt, 700 g faina (eu am pus un pic mai multa ca mi s-a parut ca e prea lipicioasa coca), 250ml lapte gras, 2 lingurite bicarbonat (eu am pus praf de copt), 1 ou, sare.
N-am pus scortisoara si nici alte arome specifice, pentru ca baietii mei nu le agreaza.

Royal icing: 2 albusuri batute cu 500 g zahar pudra (e o smecherie aici, compozitia nu trebuie sa iasa foarte teapana pentru ca se usuca foarte tare si nu lipeste cum trebuie).
Asa arata aluatul:



L-am lasat o zi la frigider si-am asteptat sa-mi vina ajutoarele din cantonament.
Cand au venit ei era tocmai buna.
Am pus foaia intinsa pe hartie de copt si acolo am taiat-o dupa tipare.



S-au copt foarte repede, cam in 10 minute.



Cat s-au copt peretii si acoperisul, Mihai si Cristian au facut formele de fursecuri din turta dulce:




Peretii au stat din prima. Mi-am adus aminte (si bine am facut) ca pe net toate fetele spusesera ca le-au prins si cu scobitori. Asa ca le-am fixat si eu.





Asa arata in prima seara. Fursecurile erau si ele gata:



Cristian nu s-a culcat pana nu a ornat cateva:



Dimineata am pus la indemana toate dulciurile cumparate special pentru casuta, de la ursuleti, arahide in ciocolata colorata pana la bomboane de guma si biscuiti. Am avut si tuburi speciale pentru ornat de la Dr. Oetker.



Am avut grija sa le scot dupa ce le-am dat sa manance. Chiar si asa le-au gustat pe toate de mai multe ori. Eu am fost responsabila cu zapada, ei cu acoperisul. Nu s-au lasat pana nu am pus usa si in spatele casei si mi-au facut galerie cand am facut turturii. Au fost foarte mandrii de mine ca am gasit o solutie pentru horn, pe care binenteles ca il uitasem...
In cateva cadre, ornatul casutei a decurs cam asa:







Apoi le-am dat liber la ornatul fursecurilor.











Au mancat amandoi cu multa placere din fursecurile facute de ei si au pus deoparte si pentru renii mosului.
Dar despre asta va povestesc alta data.

OMUL NOSTRU DE ZAPADA

Mini-Song - Omul de zapada

Vezi mai multe video din muzica

Lui Cristi ii place de prima fetita, cea care apare la inceput.
Cautam un cantec sa-l atasez la postarea asta. Si m-a pus Cristian sa ascult o ora cantecul minisongului. Cred ca-i placea si melodia.
Avem si noi un om de zapada acasa. L-am facut pe perete, pentru ca afara nu-i zapada.
Se lipeste si se dezlipeste usor, asa ca si la anul il vom putea reconstitui. Si avem si caciula in loc de palarie.

BRADUL

Bradul i-a asteptat cuminte pe balcon. Pana acasa si-au facut planuri cum sa-l ia de acolo, daca trebuie taiat sau nu, si unde. Tati s-a ocupat de inghesuit bradul in suport si de toate beculetele. Impodobitul bradului le-a revenit copiilor, care deja sunt experti. Anul acesta au facut si ghirlande din hartie creponata, Mihai a fost cu ideea si tot el l-a invatat si pe Cristian. Foarte frumoase.

PARTIEEE!

Cam asa a fost in cantonament...

PERLE

- Bravo mie! Bravo Cristiii ca poti sa duci sticla asta mare!
Cristian incurajandu-se cand ducea o sticla de 2 litri si reusea sa inchida in urma lui si usa de la bucatarie.
17.12.2010

Stiti de ce sunt pauzele publicitare in timpul filmelor? Pentru ca sa repete actorii ce au de spus in continuare. Si ca sa se odihneasca!
Eu stiu de la Cristian, via Mihai.
17.12.2010

In cantonamentul precedent, unul din chelneri s-a bagat in seama cu baietii:
- Aaa, deci voi faceti arte martiene... voi sunteti martieni...
- Nuuu! Noi facem arte martiale!!!
Si discutia continua in acest stil, el distrandu-se, ei nu prea.
Acum sunt iar in cantonament. Acelasi hotel, acelasi restaurant. Evident, acelasi chelner.
- Iar ati venit! Tot arte martiene? Martienilor...
Cristian il ia pe Marius deoparte si-l intreaba:
- Chelnerul asta este peste tot? In toate restaurantele?
19.12.2010

VACANTA

Luni pregatire pentru examen, marti serbarea lui Cristian. Miercuri examenul lui Mihai, joi alergatura dupa cumparaturi, vineri serbarea lui Mihai si nu numai. Am ajuns acasa tarziu, cel mai adesea in jur de zece noaptea, cu tot cu copii. Dar am gatit, am calcat, am spalat, am facut bagaje... Azi a fost iar o zi plina, am reusit s-o vad pe Mara si asta m-a cam dat peste cap.
Dar stiti ceva, de maine intru in vacanta. Oficial. Tine asa, cam pana miercuri, si are si un pic de sport si inevitabilul serviciu. Poate si o curatenie mai serioasa. Da, si aventura globurilor si a instalatiilor. Sper sa le gasesc din prima.
Inca mai sper ca o sa ma si odihnesc.
Imi doresc somn usor!