CASUTA DE TURTA DULCE

A fost dragoste la prima vedere. Le-am vazut pe net si tin minte ca am citit cam tot ce se putea citi despre ele. Asta se intampla acum 2 ani. N-am reusit niciodata de atunci sa ma pun pe treaba. Anul acesta am fost mai hotarata. Am luat-o de la inceput cu cercetarile si-am ajuns la concluzia ca mai bine imi fac eu tiparele. Nu-i greu. Trebuie doar sa pastrezi latimea egala fata-pereti si sa ai grija ca acoperisul sa depaseasca un pic marginile.



Pentru reteta m-am oprit la blogul Laurei Sava, careia ii multumesc pentru postarile amanuntite si pentru fotografiile minunate. Mi-au fost de un real folos, nu numai pentru casuta.

Asadar: 300 g miere, 150 g unt, 700 g faina (eu am pus un pic mai multa ca mi s-a parut ca e prea lipicioasa coca), 250ml lapte gras, 2 lingurite bicarbonat (eu am pus praf de copt), 1 ou, sare.
N-am pus scortisoara si nici alte arome specifice, pentru ca baietii mei nu le agreaza.

Royal icing: 2 albusuri batute cu 500 g zahar pudra (e o smecherie aici, compozitia nu trebuie sa iasa foarte teapana pentru ca se usuca foarte tare si nu lipeste cum trebuie).
Asa arata aluatul:



L-am lasat o zi la frigider si-am asteptat sa-mi vina ajutoarele din cantonament.
Cand au venit ei era tocmai buna.
Am pus foaia intinsa pe hartie de copt si acolo am taiat-o dupa tipare.



S-au copt foarte repede, cam in 10 minute.



Cat s-au copt peretii si acoperisul, Mihai si Cristian au facut formele de fursecuri din turta dulce:




Peretii au stat din prima. Mi-am adus aminte (si bine am facut) ca pe net toate fetele spusesera ca le-au prins si cu scobitori. Asa ca le-am fixat si eu.





Asa arata in prima seara. Fursecurile erau si ele gata:



Cristian nu s-a culcat pana nu a ornat cateva:



Dimineata am pus la indemana toate dulciurile cumparate special pentru casuta, de la ursuleti, arahide in ciocolata colorata pana la bomboane de guma si biscuiti. Am avut si tuburi speciale pentru ornat de la Dr. Oetker.



Am avut grija sa le scot dupa ce le-am dat sa manance. Chiar si asa le-au gustat pe toate de mai multe ori. Eu am fost responsabila cu zapada, ei cu acoperisul. Nu s-au lasat pana nu am pus usa si in spatele casei si mi-au facut galerie cand am facut turturii. Au fost foarte mandrii de mine ca am gasit o solutie pentru horn, pe care binenteles ca il uitasem...
In cateva cadre, ornatul casutei a decurs cam asa:







Apoi le-am dat liber la ornatul fursecurilor.











Au mancat amandoi cu multa placere din fursecurile facute de ei si au pus deoparte si pentru renii mosului.
Dar despre asta va povestesc alta data.