La Mihai in clasa au fost la inceput 29 de copii. Acum sunt 25, in conditiile in care a mai venit un baiat in ianuarie. Toti copiii care au facut probleme, au deranjat ora, au batut copiii, s-au mutat din primul trimiestru. De fiecare data copil problema era cate un baiat. Cand pleca el, dintre ceilalti se ridica altul. asa au ajuns sa fie 24 la un moment dat. Eu una am luat atitudine de 3 ori. Prima data un baiat i-a aruncat lucrurile pe jos, caiete, maieu, geaca, caciula. Fiu-meu a iesit ultimul din clasa si acasa mi-a povestit. Recunosc, am o problema cand e vorba de copiii mei. In fine, in dimineata urmatoare m-am intalnit intamplator cu mama baiatului, am rezolvat pasnic si in spirit de gluma. A doua oara un pusti i-a aruncat pe jos stiloul, ca intors din pauza i-a spus lui o colega ca fiu-meu i-ar fi facut la fel cu stiloul lui. Mers la scoala, vorbit cu pustiul, am devenit prieteni. Apoi, altul incepe sa fugareasca si sa loveasca fetele, apoi pe rand pe toti colegii. Pana da si in fiu-meu si vine asta cu o vanataie pe picior. A doua zi dimineata ma prezint in clasa, identific piciul, ii explic ca o sa-l las pe Mihai sa dea si el, il intreb daca i-ar place sa-i fac si eu lui la fel, il amenint ca data viitoare vorbesc direct cu ai lui. Acum doua zile Mihai imi arata o taietura in palma, si-mi povesteste ca un coleg l-a impins pe scari. Stau calma, ii explic sa stea de vorba cu colegul si sa-i spuna ca daca mai face asa se pot intampla lucruri mai grave decat o taietura in palma... Si ca daca nu intelege sa-i spuna ca vin eu sa-i explic. Aseara, Mihai povesteste despre colegul cel nou care face numai prostii de cand a venit, si care mai nou nu mai da cu lucruri in colegi, vine pe la spate si-i strange de gat, dar cica, nu ca celalalt coleg , nuuu, ca ala le dadea drumul repede. Nu, cica asta mic ii strange pana aproape ii sufoca. Sincer, mi s-a facut lehamite. Iar ma duc, iar dicut cu piciul, e adevarat ca pana acum fiecare discutie si-a atins scopul, dar chiar asa, sa intervin eu mereu? Si m-am enervat si i-am zis lui Mihai sa dea si el. Il supara cineva, ok, poate sa loveasca. Nu la fata, nu la cocos. La picioare: mami, ii dai mawuasi pana intelege. In momentul ala intra tati in bucatarie si aude ce ziceam.
- Mihai, mami vorbeste la suparare acum, cum sa faci asa ceva, n-ai voie. Du-te un pic in sufragerie sa vorbesc cu mami.
Pana sa iasa piciul ii povestesc dintr-o suflare cum vine ala pe la spate si-l strange de gat pe fiu-sau.
- Pai si tu ce faci, stai asa ca prostul?
- Nu, ii dau peste maini sa-mi dea drumul.
Ii vede ta-su si palma, mai pune intrebari.
- Mai, da, ai dreptate! Poti da dai. Are dreptate mami.
Asta e lumea in care traim. Nu te aperi, esti luat de prost. Si clasa lui Mihai este una potolita. Ce povesti aflu eu despre cum se bat copiii de clasa I, Dumnezeule Mare!
