O poza veche, eu cu Mihai mic mic in brate. Zambetul meu era linistea cu care ma intorsesem de la spital. Povestea ragadelor sangerande si a oboselii mamei de copil mic, care mai presus de evidenta vede orori. Mihai vede poza ieri si spune: - Ce frumoasa erai mami. Ce tanara erai. Acum nu mai esti asa... Te-ai schimbat. Cum... nu mai sunt asa? Am simtit brusc ca tot ce vedeam eu zilnic in oglinda se pravaleste peste mine. Si tu, Brutus...? Am ras, am comentat, m-am lamentat. Cateva ore mai tarziu, discutie despre cine trebuie sa dea cu mopul in baie, dupa ce au facut dus. Cum ei se invitau unul pe altul si erau deja la masa, m-am oferit sa ii ajut. - Ok, dau eu cu mopul. Dar ce-mi iese la afacerea asta? - Iti spun ca esti frumoasa! rade Mihai. Ha!