luni, 28 septembrie 2009

MOMENTE

Un domn care da de baut din causul palmei unui catel, dintr-o sticla pe care o avea la el. Era intradevar catelul lui, dar grija cu care a facut-o...

Un bunic care colora cu creta pe asfalt, nepotii se jucau deja cu altceva si el ramasese cu creta. Era ca un copil bucuros ca are voie sa deseneze.

Un el si o ea, el ii punea sireturile la niste tenesi ieftini, probabil atunci cumparati. Dupa ce a terminat i-a luat papucii de plastic pe care-i avusese in picioare si i-a impachetat cu grija. Cata tandrete in aceste gesturi simple...

Un director de firma, pe care-l vad adesea in drumul meu spre serviciu ingrijind dimineata curtea din fata magazinului. Azi desfacea pungute cu resturi stranse pentru catelul din curte.

2 comentarii:

  1. M-am înduioşat.
    Mi-am amintit şi eu de un bătrânel mic, slab şi sărăcăcios îmbrăcat pe care l-am văzut în faţa unui raft cu ulei la Carrefour şi tot număra 2 hârtii de 1 leu pe care le avea în mână. Se uita la preţ şi număra. Îi tremurau mâinile şi credeam că o să cadă jos dintr-o clipă în alta. Iar se uita, iar număra. De data asta m-a bufnit plânsul de-a dreptul.

    RăspundețiȘtergere