duminică, 22 martie 2009

USTUROIUL

Azi Cristian a facut mofturi la masa de seara. Aveam peste cu mujdei de usturoi. Ii place de obicei, chiar foarte mult. Numai ca acum probabil nu avea chef, asa ca s-a luat de mujdei. Ca nu-i place, ca nu vrea... Figuri, io ma enervez, il dau jos de la masa si il duc pana la urma la baie sa-l spal pe fata si sa-l calmez. Pana la baie ma calmez eu. Apoi in timp ce-l spal incep sa-i explic cum pe vremuri oamenii nu aveau medicamente cum avem acum, beau ceaiuri si-n loc de antibiotice mancau usturoi. Demult, si pe vremea lui Mihai Viteazu...
- Da?, ma intreaba el nesigur.
- Da, ii spun eu foarte sigura pe mine.
- Pai mami, dar Mihai Viteazu a murit. De ce a murit?

4 comentarii:

  1. :)) Daca nu a mancat usuroi d-aia a murit Mihai Viteazu

    RăspundețiȘtergere
  2. Stie cum a murit Mihai Viteazu, ca a vazut filmul de nu stiu cate ori. Cel mare cred ca stie si replicile pe dinafara. Devenise suspicios, usturoiul trebuia sa-i dea asa o putere care sa-l faca nemuritor. Cred ca asta era in capul lui.

    RăspundețiȘtergere
  3. Oricum, a mancat tot. Trebuie nervi de otel. Scria undeva ca indaratnicia asta a copiilor e ciclica, din 2 in 2 ani. Abea astept sa faca 5.

    RăspundețiȘtergere
  4. Da, da, in cartea aia cu totul se invata pana la 6 ani, sau cam asa ceva. Eu as mai fi avut de asteptat pana la crizele de 2 ani, dar uite ca pe Eva au apucat-o mai devreme:D

    RăspundețiȘtergere