luni, 23 martie 2009

ALAPTATUL, NIMIC MAI NATURAL

Mereu mi-am pus problema, daca ma nasteam cu o suta-doua de ani in urma, ce ma faceam daca nu ruseam sa alaptez? Poate traiam intr-o familie saraca, fara vaca, fara alternative. Ce se intampla, murea copilul de foame, nu? Mamiferele credeti ca au problema asta, nu pot alapta? Nu! Totul vine de la sine. Cum de numai la noi oamenii alaptatul e o asa mare problema.
Cand am nascut primul copil nu aveam internet. Carti despre cresterea copilului erau doar cateva pe piata si unele nu-mi placeau, altele erau foarte scumpe. Am imprumutat 2 care m-au ajutat enorm sa trec peste multe probleme. Mai tarziu am descoperit www.desprecopii.com si am regasit multe solutii la care ajunsesem si eu, dar cu ce pret... Acum e mult mai simplu. Gasesti pe net filmulete despre pozitii corecte de alaptat, exista creme care fac minuni, informatia e peste tot, numai sa fi interesat sa citesti.
Toata lumea e de acord ca puiul trebuie alaptat cat mai repede dupa nastere si la cerere. Nu hranit de asistentele maternitatii ca sa doarma sa nu deranjeze. La noi in maternitati n-am prea auzit multe mamici care sa fi fost invatate sa alapteze. De obicei te trezesti cu copilul in brate si adormit. Se presupune ca stii tot. Se mai si tipa la tine ca de ce nu stai pe unul din scaunele tepene de pe margine, esti privita ca o ciudata ca vi cu copilul in brate spunand ca nu stii ce sa-i faci.
Am trecut de 2 ori prin asta, la primul copil pur si simplu trageam de asistente sa-mi explice. Am avut marele noroc de a da peste o asistenta tanara care a stat o noapte de serviciu si care venea si ma trezea ori de cate ori se trezea copilul. Si nu-i dadea nimic decat dupa ce ii dadeam eu. In rest, toate se purtau la fel. Am fost privita cu repros si ca am desfasat copilul sa ma uit la el. De-aia am ajuns acasa si nu stiam sa-i pun nici pampersul.
Am vazut fete care faceau in cele 2-3 zile cand stateau in maternitate, febra laptelui. Stiti ce li se spunea? Aaa, ai facut febra laptelui, sa te mulgi ca altfel dai de belea. Atat! Cum sa te mulgi? Sau sa iti explice care-i treaba. Nu.
Cam asa se promoveaz alaptatul in maternitatile romanesti.
La mine acasa a venit la primul copil o mare doctorita, renumnita, celebra. Adusa de bica cu masina, unsa, tot ce trebuie. Mi-a examinat copilul, mi-a dictat o lista cu ce am voie si ce n-am voie sa mananc, iar la intrebarea: cum sa-l alaptez ca nu reusesc, mi-a raspuns senin: o sa alaptezi. Atat. Marea somitate. Nu mai zic ca fiu-meu avea o secretie la ochi regasita intamplator de mine cateva zile mai tarziu intr-una din cartile pe care le aveam acasa. Se numea "ochi lipiciosi", si putea da complicatii daca nu era tratata in primele zile dupa nastere. La examenul de acasa dr.-ita a zis ca nu-i minic. Cand am sunat-o ca aflasem eu ce-i, mi-a dat prin telefon tratamentul.
Dar despre doctori, alta data.
La Mihai am facut rani. Eram oricum in urma cu productia de lapte, copilul meu aveusese 4 kg la nastere, o foame de copil de o luna, iar eu in maternitate luasem startul tarziu, dupa o zi jumatate. Refuza sanul, nu reusea sa se pozitioneze, iar cand o facea, mie imi ieseau ochii din cap. I-am bagat completare pentru ca doctorita m-a anuntat senin ca urla de foame, ca se deshidrateaza si isi forteaza rinichii (avea 4 zile) si ca trebuie suplimentat. Cheauni cum eram am cumparat un biberon si multe tetine, unele gaurite (dar cu gauri pentru pentru copii mai mari...), altele le gauream noi, vai capul lor, ca din 3 tetine reuseam una. Cert e ca puiul a inceput sa vomite, ca ii venea prea tare de la biberon. Au urmat ecografii abdominale, ore intregi de stat cu el in brate la verticala - la recomandarea doctoritei (binenteles ca erau si guri care ziceau ca-l rasfat ca-l tin in brate), regurgitari cu sange (fuga la urgente - dar era de la ranile mele...). Cand totul era de fapt foarte simplu. Afurisitele alea de tetine erau problema. Dar cine sa-mi zica?!
L-am alaptat pana la 7 luni. Mereu cu completare.
La cel de-al doilea copil m-am documentat serios. Am citit tot ce se putea citi pe net, si-n limbi straine. A doua zi de la nastere deja aveam rani. Pana la o luna si jumatate i-am dat completare. La 6 saptamani, cand am reusit sa-l alaptez exclusiv am obtinut cea mai mare victorie din viata mea. Si nu glumesc.
Am descoperit cat e de comod alaptatul (fara fiertul biberoanelor, fara repezeala cu care trebuia sa fac un biberon pentru ca copilul urla de foame, fara cutiile pe care le caram cu mine oriunde mergeam). Cat e de placut, ce legatura unica leaga copilul de mama lui, stiam.
Am alaptat un an si 10 luni, la cerere, peste tot. Nu este nimic indecent, pentru ca o poti face si in public fara sa vada nimeni nimic.
Datorita alaptatului Cristian a trecut peste episoade de enterocolita. De fiecare data am alaptat pentru ca eu am hotarat, doctorita lui pediatra interzicandu-mi acest lucru. Dar in conditiile in care puiul meu nu mai manca si nu mai bea nimic, riscam daca renuntam si la alaptat sa ajunga in spital deshidratat. Instinctul matern a avut castig de cauza si de data asta. Mai tarziu am intalnit si alte mame care au gasit si ele solutia tot in interzisul alaptat. Si atunci stau si ma intreb, oare de ce pediatrii n-au inteles ca alaptatul ajuta?
Concluzia la care am ajuns eu: alaptatul este cel mai sanatos dar pe care-l poti face copilului tau. Este de nepretuit pentru sanatatea lui, pentru linistea si alinarea lui.
Si da, un copil se poate satura numai din alaptat, fara apa sau ceai.
Nu sunt de acord nici cu afisul pe care l-am vazut in autobuz acum vreo doua saptamani, afis care sustinea ca daca nu alaptezi copilul moare (era o mama cu 2 gemeni, unul se nascuse mai mititel si afirmau ca unul fusese alaptat si unul hranit cu formula, iar cel hranit cu formula tocmai de-aia murise...), si nici cu aberatiile de pe posturile noastre cum ca alaptatul este toxic. Chiar atat de incuiati suntem? Sau nici copiii nu pot fi pusi mai presus de bani?
Asta in timp ce in aproape toate tarile civilizate exista asociatii care te ajuta la fiecare pas, si nu numai cu sfaturi, sa nu ii rapesti copilului tau dreptul la alaptat.
Pun aici link-uri utile pentru alaptat, de la noi:
INTRATI AICI
INTRATI AICI
3. si cel mai complet, de pe forumul.desprecopii.com.
Si doua bloguri: andra-bell si Mami, alapteaza-ma!.
Si organizatia care se afla cam in toate tarile civilizate, LA LECHE LEAGUE! La ei pe site puteti alege oricare din tarile in care functioneaza si puteti obtine astfel informatia si-n alta limba.

3 comentarii:

  1. Deci o buna informare este cheia sa alaptezi cu succes. Nu ne ajuta doctorii/asistentele, ramane sa ne ajutam singure.
    Si pe noi ne-a salvat alaptatul la episodul de enteroviroza.
    Da, si eu cred ca este mai usor sa alaptezi decat cu formula. Nu stai noaptea sa prepari la biberoane in timp ce copilul urla de foame, laptele matern e gata sterilizat si incalzit, ai libertate foarte mare de miscare, poti sa pleci si in Honolulu ca ai laptele gata preparat cu tine

    RăspundețiȘtergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pe D. alaptatul l-a ajutat enorm atunci cand a avut diaree, cand a avut febra (38.8 C) si l-a pazit de varicela (fusesem la un botez, o fetita era in perioada contagioasa, parintii nu stiau, toti copii prezenti au luat contact cu ea, toti au facut, plus jumatate din invitati, mai putin D. - anticorpii mei sa traiasca! hihihi.)

    RăspundețiȘtergere