- Dar eu n-am auzit cutremurul...
Cristian, 04.09.2011
Cristian iese de la ora de engleza cantand: Ja, Ja, Ja, ich bin Cristi, do bist...
04.09.2011
Scoala noastra
Cand s-a pus problema duminica cum facem cu mersul la scoala, Mihai a zis, maine in nici un caz nu lipsesc.
Seara imi povesteste cate-n luna si-n stele, toate de la scoala. Ii place la scoala. Ii e draga doamna.
- Stii mami, la scoala a fost frumos.
Nu bine, frumos...
Si nu mi-a reprosat ca nu l-am trimis in ultima excursie, pentru ca vroia si la karate, si la teatru.
Cristian - in nici o dimineata nu a zis ca nu vrea la scoala. Ieri a plans un pic la trezire, dar doar pentru ca am spus eu ca o sa intarziem. Aseara si-a facut pentru prima oara ghiozdanul singur. Si la culcare mi-a zis: abia astept sa se faca maine.
Ii place si la scoala, si-i place si drumul pana la scoala, cand asculta amandoi la mp3-ul meu melodiile Voltaj.De ora de germana, ce sa mai zic. E o premiera la noi sa vina copilul acasa si sa cante toata ziua cantecelul facut la ora de limba straina. Cica a fost atat de bun la ora de neamta, incat a castigat un joc. Impreuna cu ceilalti copii care au stiut foarte bine s-a jucat statuile, iar doamna de germana le-a cantat. E foarte atent sa aiba temele facute si nu ma asteapta pe mine pentru asta. Si deocamdata imi comunica tot ce spune doamna, si-are grija nu cumva sa uit.
marți, 4 octombrie 2011
GHIPS, SAU CUM NE PREGATIM NOI DE CAMPIONATUL MONDIAL
Pe Mihai il durea piciorul de saptamana trecuta. Dar doar la sala cand il forta mai mult. Duminica insa s-a plans mai tare. Cand Mihai iese din antrenament e ceva serios. Probabil ca i-ar fi trecut ca si saptamana trecuta. Dar daca nu-i trecea? Acum Mihai are piciorul in ghips. Nu e nimic grav, nu-i fractura, nu-i nimic, trebuie doar imobilizat un pic pentru a-si reveni. Speram ca joi la control sa-l dea jos. Daca doctorul asa a zis ca-i mai bine, asta e. Important e ca nu-l mai doare. Acum il jeneaza ghipsul... Si toti suntem dati peste cap, pentru ca ghipsul lui ridica multe probleme de rezolvat altfel. Drumul pana la scoala si inapoi a devenit o aventura, unde mai pui ca am mers si la teatru duminica si ieri. Dar ne-am descurcat, iar de azi e mai simplu, Bicu a rezolvat 90% din complicatii.
Nu i-a fost usor sa se lase ajutat. Baiat mare acum, i se parea rusinos sa il duca mama in brate. Si-n nici un caz in curtea scolii... Dar pana la urma, cu cantec si voie buna, m-a lasat sa-l duc pana la usa clasei, apoi m-a invitat sa stau cu el in banca pana venea Doamna. N-am stat atat de mult, dar mi-a placut ca nu l-am deranjat.
Si mi-a placut si sa-l tin in brate, asa cum nu l-am mai tinut de ani de zile, si sa pot sa-i pup obrazul fin, pe care nu-l mai prindeam decat in fuga, cand si cand. S-a abandonat in bratele mele cu bucuria cu care o facea cand era mic. Si asta mi-a tinut spatele drept.
Cristian e gelos pe ghipsul lui Mihai. Ar vrea si el sa fie dus in brate, sa i se permita asa de usor sa manance in sufragerie, sa fie ajutat cand se imbraca. Ar vrea sa aiba si el autograf de la solistul formatiei Voltaj, asa cum are Mihai. Pentru ca, am uitat sa spun, duminica la teatru Mihai s-a intalnit cu solistul formatiei lui favorite. Si a lui Cristi, evident. Si ghipsul i-a dat tupeul de care avea nevoie sa ceara un autograf. Asa ca avem scris cu pixul pe ghipsul inca umed atunci, semnatura si dedicatia. Da, nu prea se vede, dar cui ii pasa?
Si sa nu uit sa scriu ce m-a impresionat cel mai mult de cand ne jucam cu ghipsul asta nou. Mihai e cu ochii pe mine cand il tin in brate. Un singur oftat sau o urma de durere pe chipul meu si vrea jos. Mihai nu vrea sa imi fie greu. Degeaba cant, degeaba fac glume. Ma simte. Si asta imi da putere. Si-mi tine spatele drept...
Nu i-a fost usor sa se lase ajutat. Baiat mare acum, i se parea rusinos sa il duca mama in brate. Si-n nici un caz in curtea scolii... Dar pana la urma, cu cantec si voie buna, m-a lasat sa-l duc pana la usa clasei, apoi m-a invitat sa stau cu el in banca pana venea Doamna. N-am stat atat de mult, dar mi-a placut ca nu l-am deranjat.
Si mi-a placut si sa-l tin in brate, asa cum nu l-am mai tinut de ani de zile, si sa pot sa-i pup obrazul fin, pe care nu-l mai prindeam decat in fuga, cand si cand. S-a abandonat in bratele mele cu bucuria cu care o facea cand era mic. Si asta mi-a tinut spatele drept.
Cristian e gelos pe ghipsul lui Mihai. Ar vrea si el sa fie dus in brate, sa i se permita asa de usor sa manance in sufragerie, sa fie ajutat cand se imbraca. Ar vrea sa aiba si el autograf de la solistul formatiei Voltaj, asa cum are Mihai. Pentru ca, am uitat sa spun, duminica la teatru Mihai s-a intalnit cu solistul formatiei lui favorite. Si a lui Cristi, evident. Si ghipsul i-a dat tupeul de care avea nevoie sa ceara un autograf. Asa ca avem scris cu pixul pe ghipsul inca umed atunci, semnatura si dedicatia. Da, nu prea se vede, dar cui ii pasa?
Si sa nu uit sa scriu ce m-a impresionat cel mai mult de cand ne jucam cu ghipsul asta nou. Mihai e cu ochii pe mine cand il tin in brate. Un singur oftat sau o urma de durere pe chipul meu si vrea jos. Mihai nu vrea sa imi fie greu. Degeaba cant, degeaba fac glume. Ma simte. Si asta imi da putere. Si-mi tine spatele drept...
vineri, 30 septembrie 2011
100, 1.000, 1.000.000 DE POVESTI
Maine incepe a VII-a editie a Festivalului International de Teatru pentru Copii 100, 1.000, 1.000.000 de Povesti.
Iupyyy!
Iupyyy!
marți, 27 septembrie 2011
PROIECT "COPIII CU AUTISM MERG LA SCOALA"
Dragii mei,
Mai jos aveti mesajul unei foarte bune prietene si o mama minunata Andreea Sorescu ce trece prin momente grele si care prin asociatia lor propun un proiect spre finantare catre Raiffeisen Bank. Necesita o inregistrare si un vot catre proiectul lor. Va rog mult sa ma ajutati sa-i sustinem, votati-i si veti da o mana de ajutor la pregatirea pentru integrare in scoala a 16 copii autisti si training-ul a 30 de cadre didactice in tehnici de lucru cu copiii autisti. M-as bucura mult sa le vad finantata ideea. Termenul limita este 30 septembrie. Va multumesc din suflet. Daca puteti trimite si mai departe catre alte persoane , raman datoare cu povesti din implementarea proiectului.
Iata pasii ce trebuiesc facuti pentru a vota:
- intra pe https://raiffeisencomunitati.ro/program-de-granturi/ si creeaza-ti un cont folosind un email valid (ti se va trimite un email de activare a contului)
- dupa activarea contului, logeaza-te la aceeasi adresa https://raiffeisencomunitati.ro/program-de-granturi/ , alege categoria "Proiecte ONG" si apoi zona Bucuresti si voteaza pentru proiectul "Copiii cu autism merg la scoala".
Va multumesc mult si va rog sa nu uitati ca termenul limita este 30.09.2011,
Cornelia
IATA SI MESAJUL:
Draga prietena/prietene,
Cand a vrut sa-si inscrie fetitele gemene, in varsta de 5 ani la gradinita, o mama s-a lovit de refuzul directorului institutiei: „Gradinita nu e casa ta”. Acesta a motivat prin faptul ca cele două fetite, diagnosticate cu autism, „perturba echilibrul gradinitei” si nu a lasat-o pe mama sa completeze cererea de inscriere, pentru ca „oricum nu va fi aprobata de consiliul gradinitei”.
Este o situatie cu care parintii copiilor diagnosticati cu tulburari din spectrul autismului se confrunta des, atunci cand vor sa-si inscrie copiii la scoala sau la gradinita. Acestor copii, afectati de una dintre cele mai grave tulburari de dezvoltare, li se refuza astfel dreptul de a se integra in invatamantul de masa si in societate.
Proiectul „Copiii cu autism merg la scoala” isi propune sa schimbe aceasta realitate si sa creasca gradul de integrare in invatamantul de masa a copiilor cu autism din Bucuresti, oferindu-le, astfel, sansa la o viata independenta. Prin activitătile proiectului, ne propunem sa:
• Pregatim pentru scoala 16 copii cu autism, de varsta prescolara si scolara.
• Instruim 30 de cadre didactice privind nevoile speciale ale copilului cu autism in procesul de integrare scolara
• Crestem gradul de acceptare a parintilor de copii tipici, pentru a primi alaturi de ei copii cu autism.
Credem ca, prin formarea cadrelor didactice si prin informarea parintilor, copiii cu autism pot fi mai usor integrati in invatamantul de masa, un pas necesar pentru o viata normala.
Copiii cu autism au nevoie de votul tau! Intra pe https://raiffeisencomunitati.ro/program-de-granturi/ , creeaza-ti un cont , alege sectiunea Proiecte propuse de ONG-uri, alege Bucuresti de pe harta galbena si voteaza proiectul Copiii cu autism merg la scoala!
Data limita: 30 septembrie
Calde multumiri,
Asociatia Invingem Autismul
www.invingemautismul.ro
Mai jos aveti mesajul unei foarte bune prietene si o mama minunata Andreea Sorescu ce trece prin momente grele si care prin asociatia lor propun un proiect spre finantare catre Raiffeisen Bank. Necesita o inregistrare si un vot catre proiectul lor. Va rog mult sa ma ajutati sa-i sustinem, votati-i si veti da o mana de ajutor la pregatirea pentru integrare in scoala a 16 copii autisti si training-ul a 30 de cadre didactice in tehnici de lucru cu copiii autisti. M-as bucura mult sa le vad finantata ideea. Termenul limita este 30 septembrie. Va multumesc din suflet. Daca puteti trimite si mai departe catre alte persoane , raman datoare cu povesti din implementarea proiectului.
Iata pasii ce trebuiesc facuti pentru a vota:
- intra pe https://raiffeisencomunitati.ro/program-de-granturi/ si creeaza-ti un cont folosind un email valid (ti se va trimite un email de activare a contului)
- dupa activarea contului, logeaza-te la aceeasi adresa https://raiffeisencomunitati.ro/program-de-granturi/ , alege categoria "Proiecte ONG" si apoi zona Bucuresti si voteaza pentru proiectul "Copiii cu autism merg la scoala".
Va multumesc mult si va rog sa nu uitati ca termenul limita este 30.09.2011,
Cornelia
IATA SI MESAJUL:
Draga prietena/prietene,
Cand a vrut sa-si inscrie fetitele gemene, in varsta de 5 ani la gradinita, o mama s-a lovit de refuzul directorului institutiei: „Gradinita nu e casa ta”. Acesta a motivat prin faptul ca cele două fetite, diagnosticate cu autism, „perturba echilibrul gradinitei” si nu a lasat-o pe mama sa completeze cererea de inscriere, pentru ca „oricum nu va fi aprobata de consiliul gradinitei”.
Este o situatie cu care parintii copiilor diagnosticati cu tulburari din spectrul autismului se confrunta des, atunci cand vor sa-si inscrie copiii la scoala sau la gradinita. Acestor copii, afectati de una dintre cele mai grave tulburari de dezvoltare, li se refuza astfel dreptul de a se integra in invatamantul de masa si in societate.
Proiectul „Copiii cu autism merg la scoala” isi propune sa schimbe aceasta realitate si sa creasca gradul de integrare in invatamantul de masa a copiilor cu autism din Bucuresti, oferindu-le, astfel, sansa la o viata independenta. Prin activitătile proiectului, ne propunem sa:
• Pregatim pentru scoala 16 copii cu autism, de varsta prescolara si scolara.
• Instruim 30 de cadre didactice privind nevoile speciale ale copilului cu autism in procesul de integrare scolara
• Crestem gradul de acceptare a parintilor de copii tipici, pentru a primi alaturi de ei copii cu autism.
Credem ca, prin formarea cadrelor didactice si prin informarea parintilor, copiii cu autism pot fi mai usor integrati in invatamantul de masa, un pas necesar pentru o viata normala.
Copiii cu autism au nevoie de votul tau! Intra pe https://raiffeisencomunitati.ro/program-de-granturi/ , creeaza-ti un cont , alege sectiunea Proiecte propuse de ONG-uri, alege Bucuresti de pe harta galbena si voteaza proiectul Copiii cu autism merg la scoala!
Data limita: 30 septembrie
Calde multumiri,
Asociatia Invingem Autismul
www.invingemautismul.ro
duminică, 25 septembrie 2011
SOTRONUL MAGIC
Era o poveste cu un fluier fermecat care facea oamenii sa se ia dupa el, dansand. Mihai a reusit asta cu un... sotron. Intr-o seara linistita, in parc, a desenat un sotron in jurul unei fantani. De departe cel mai lung sotron pe care l-am vazut vreodata, s-a dovedit a fi si cel mai fermecat desen pe asfalt facut vreodata. Inca de la primele patrate a fost incercat de toti cei care treceau pe acolo, mai mici sau mai mari, chiar si cei de pe biciclete l-au ales. Parintii ajunsesera sa se opreasca din drum pentru a astepta ca micutii sa reuseasca sa-l sara pe tot. Unde mai pui ca s-au creat si cozi, intrucat artistul nu reusea sa-l faca atat de repede cat isi doreau cei care-l sareau. A avut si ajutoare, era un baietel care preluase scrisul cifrelor, altii steateau pe langa el si-l urmareau. Cert e ca toti copiii care au trecut pe acolo au sarit sotronul, si nu exagerez, am si martori. Si o mamica cu un copil mic in brate.
In final l-am sarit si eu. Obositor, daca e sa ma intrebati pe mine. Noroc ca din loc in loc erau patrate duble unde sa te odihnesti.
Oare cati l-or mai fi sarit dupa ce am plecat noi din parc?
Dovezile (merci Manu): E vorba de sotronul ala ingust...

In final l-am sarit si eu. Obositor, daca e sa ma intrebati pe mine. Noroc ca din loc in loc erau patrate duble unde sa te odihnesti.
Oare cati l-or mai fi sarit dupa ce am plecat noi din parc?
Dovezile (merci Manu): E vorba de sotronul ala ingust...
joi, 22 septembrie 2011
TIMP
Seara ajung in jur de ora 18. Pana la 19 de obicei ma scufund in bucatarie, pentru masa de seara a celor 3 si incerc sa pun bazele mancarii pentru ziua urmatoare. Fiecare vrea altceva, uneori mananc si eu. Apoi copiii imi arata ce-au facut, se fac sau se verifica lectii, fise, se mai pun etichete, se mai ordoneaza lucruri, se verifica uniforma pentru a doua zi. Nu de alta, dar dimineata totul e mult mai greu. Mai nou in programul nostru de seara au reaparut katas-urile. Dureaza si astea. Copiii merg de doua ori pe saptamana la engleza, si asta presupune pe langa dus-adus (aici m-am scos), verificari. Copiii au multe de povestit. Asa ca se plimba dupa mine prin casa, in timp ce eu strang, spal, asez. Ultima regula a casei este ca se intra la culcare mai devreme. Ora 21,30 este o ora limita pentru stins lumina in camera. Pana atunci mai trebuie facut un dus si, mi-as dori eu, ar fi frumos sa avem macar o jumatate de ora de citit. Asta cu cititul nu prea ne mai iese in ultimul timp. Inutil sa mai spun ca dupa ce s-a stins lumina copiii isi amintesc ca le e foame, sete, si au uitat sa se spele pe dinti.
Toate acestea capata un ritm incredibil cand ora mea de sosire acasa e tarzie. Asa ca primul lucru bun pe care pot sa-l fac pentru noi este sa ajung acasa repede.
Toate acestea capata un ritm incredibil cand ora mea de sosire acasa e tarzie. Asa ca primul lucru bun pe care pot sa-l fac pentru noi este sa ajung acasa repede.
joi, 15 septembrie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)