DRAGA MOS CRACIUN

Draga Mos Craciun, Anul acesta se pare ca am ramas singura care ar dori sa iti trimita o scrisoare. Cu o singura rugaminte, si aia impotriva dorintei celor doi copii... sa nu ne mai aduci anul acesta brad adevarat. Nu ca nu imi place (doar stii cat am plans ani intregi pentru crengutele parfumate), ci pentru ca bradul de anul trecut, cel mai adevarat dintre toti brazii pe care nu i-ai daruit, a murit sub ochii mei si acum zace pe balcon, ca sa-mi fie vie aducere aminte ca odata taiat, bradul cel adevarat moare... Cat despre copii, se pare ca nu vor scrie scrisori anul acesta. Mihai zice ca spera sa nu te superi, dar chiar nu stie ce si-ar dori... a cam primit de toate. Cristi am inteles ca iti tot repeta ca isi doreste niste sageti pentru arcuri. Ce rost ar mai avea sa iti scrie, doar tu stii ce isi doreste: sageti, sageti... Si niste hipopotami... daca nu te superi, sa-ti aduc eu aminte cica, de-aia Kinder, cu cioco... Cam atat. Au ei incredere ca vei stii ce sa le pui sub brad, doar esti campion la surprize placute. Acum, e adevarat ca tare as fi vrut sa vad cum ar asterne ei pe hartie sperante, dorinte si recunoasterea unor pozne... Dar nici nu vreau sa intind coarda tot insistand, nu de alta dar cine stie ce idei de cadouri le-or veni, si-atunci sa te vad, Mosule, pe unde scoti camasa. Sa stii ca noi am fost cuminti, atat de cuminti cat pot fi doi baieti si doi parinti. Te asteptam nerabdatori si promitem, ca in fiecare an, ca la anu' ne vom stradui mai mult. Catre Secretara Mosului! (adrisantul cunoscut)

ANASTASIA POPA

Sambata, 24 noiembrie, orele 14.00, la standul editurii Carminis de la GAUDEAMUS, Anastasia Popa are lansarea unei noi carti: Zanuta Dora-Li si vrajitoarea Ciumfi. Nu vom fi acolo, dar cartea o vom avea pana la urma, dat fiind faptul ca suntem fani infocati ai Anastasiei Popa. Ii doresc sa aiba o lansare frumoasa si viata lunga noii sale carti!

Mi-era dor de toamna. De toamna noastra, fosnitoare si plina de culori. De alei ruginii si calde, de liniste si impreuna. Si-am gasit bucati de Sighisoara in Assisi, Sinaia in Perugia si Herastraul meu pe o alee mica, intr-un capat de oras, intre doua porti ale orasului. Imagini identice, deja-vu-uri si bucurii. Multe, calde, pentru suflet. Ce mi-a placut cel mai mult? Sa fie linistea orasului pustiu? Strazile medievale ale unui oras perfect? Localurile intime si majestoase? Atmosfera de teatru? Vitrinele cu nimicuri minunate? Pizza cu nutella? Cea mai buna inghetata din lume? Bucuria lor? Cerul? Ceata ca un nor urias? Mihai cerand muzee? Cristian punandu-si cereale dimineata... Marius conducand ore intregi cu zambetul pe buze. Daca inchid ochii vad cetati cocotate in varf de munte, solemne, intregi, imposibil de cucerit. Vad alei pe care nu incap decat un tata si doi copii, sau strada pe care te strecori incet cu masina, uimit ca nu ramai intepenit intre ziduri, pentru ca in capat sa apara solemna si stralucitoare, cea mai frumoasa fatada din lume, cea a Domului din Orvieto. Si orasul subteran al Perugiei, din care poti ajunge la metrou. Trecut si prezent, legate, respirand impreuna.

Perugia - slideshows

DAR DIN DAR

Vin sarbatorile. Suntem sanatosi. Sa fim fericiti. Putem darui si altora, macar un zambet: De sfantul Nicolae, pentru copiii bolnavi de cancer Campania 50 000 de sperante

DOVLECII

Joaca cu dovlecii a intarziat anul acesta, dar asta nu le-a stirbit entuziasmul. Iar la final micutii monstruleti luminosi au ajuns pe mana mea... s-au transformat cuminti in supa si placinta, si-au fost mancati!

MIHAI SI GABRIEL

Au avut tort in care sa sufle iar si iar... joaca noastra cu lumina buclucasa. Au avut ciocolata pentru copii, multa cat sa-l fericeasca pe Cristi, buna cat sa manance si Mihai. Au avut gand bun pentru profesorul lor drag de engleza, dupa care au alergat prin scoala sa-i duca ciocolata... Cadou cu cai. Si-o lectie de viata. La multi ani, dragii mei! Sa fiti sanatosi si norocosi!

A DOUA MARTURIE

A doua poveste.Fragment: Am inceput sa-mi intreb copilul din ce in ce mai mult ce se intampla la scoala,ce anume au mai invatat,iar singurele raspunsuri pe care le primeam erau ca nimic,nu-si adduce aminte.Lucrurile au inceput sa ia amploare in momentul in care am observant ca T----- devine din ce in ce mai irascibil,incepuse sa urle la orice si sa devina foarte speriat,tresarea la orice zgomot mai puternic.Imi amintesc ca intr-o dupa amiaza T----- isi facea temele si mi-a scapat din greseala o carte pe jos,moment in care copilul s-a ghemuit intr-un colt si si-a ascuns fata cu mainile.In acel moment l-am luat in brate sa-l linistesc (....) Cu fiecare zi petrecuta in acea clasa T----- se schimba din ce in ce mai mult,la fel ca si mine.Mergeam cu o senzatie de sufocare la scoala,ingrozita de ceea ce imi va mai spune invatatoarea despre fiul meu. Toata aceasta poveste a luat o intorsatura in momentul in care intr-o zi,dupa ce T----- s-a intors de la scoala mi-a spus ca el nu mai vrea sa se intoarca acolo,ca mai bine se sinucide si ca mai bine nu s-ar fi nascut.In acel moment am incremenit,nu stiam cum sa reactionez la cele spuse de copilul meu.Imi treceau mii de idei prin cap care nu aveau explicatii pentru un copil de doar 6 ani.L-am intrebat care sunt motivele,de ce spune acest lucru,ce s-a intamplat,refuzand sa-mi dea vreo explicatie.Va spun sincer ca acea noapte a fost un cosmar pt mine.