sâmbătă, 20 august 2011

HO HO HO

Copiii mi-au pregatiti o surpriza. Mos Craciun poate veni oricand, chiar si-n plina vara! Cadoul? Un acvariu personalizat, frumos ambalat, in care ne regasim cu totii. Nu-ti trebuie decat un pic de imaginatie.



marți, 16 august 2011

CRISTIAN A IMPLINIT 7 ANI


Daaa, e baiat mare. Si da, a numarat zilele pana la aniversare. Si minutele pana la 12 noaptea...
L-am serbat in mod repetat: duminica cu copiii (mai putini decat sunt ei obisnuiti, dar a venit Bombonica si ne-a salvat) si apoi azi noapte cand a inceput oficial Ziua Lui. Apoi a trebuit sa-l trimit fortat la culcare, ca de, cum sa te culci de ziua ta...
Cum e Cristian la 7 ani?
Dulce, lipicios, mamos. Un copil care-si cunoaste interesul, dar care stie si sa fie bun si grijuliu. Un copil destept care stie tabla inmultirii, desi daca are nevoie sa faca niste adunari mai repede ne intreaba pe noi decat sa le faca el. Stie sa citeasca si uraste sa scrie, dar e taaare mandru cand ii iese o cifra bine. Nu vrea la scoala, dar stie ca nu scapa, si a facut depresie cand a inteles ca dupa scoala urmeaza serviciul, care dureaza mult, mult, pana o sa fie batran. De cand a aflat asta cauta o meserie care sa i se potriveasca, adica sa nu faca nimic dar sa aiba bani multi. Pana acum a renuntat la cea ce preot, pentru ca trebuie sa tina posturi prea multe si atunci n-ai voie ciocolata... Tinde catre meseria lui tati, pentru ca de cate ori ajunge la el la serviciu, tati nu face nimic...
Are melodii preferate pe care le asculta pana le invata. La ziua lui a recunoscut melodia lui Alifantis (pe care i-o strecurasem cadou...) si-a venit repede sa-mi spuna, apoi a trecut de rusine si-am dansat-o amandoi, si-am cantat-o. Acum fredoneaza o melodie a formatiei Hara, pe care a ascultat-o pana la disperarea lui M.
E rusinos de felul lui, dar daca vrea ceva obtine sigur! Cred ca de fapt asta e marea lui calitate.
Ii doresc sa-i fie toata viata o zi aniversara! Sa fie sanatos si norocos!
La multi ani, sufletul meu!



sâmbătă, 13 august 2011

VISE DE NOAPTE

Sunt sus pe un platou ca o campie, cu cladiri parasite. Singura. Mi-amintesc ca am urcat singura, sa urci nu-i asa greu. Mi-amintesc si unde sunt treptele. Unde-i M? Nu ma poate ajuta, nu pot apela la el. As vrea un elicopter. Vreau sa cobor. Cativa oameni trec pe langa mine. Si dispar. Au coborat. Dar pe unde? Tigari colorate...
Ma pun pe burta si ma apropii de margine. Uite scarile! Dar pana la ele... n-am curaj sa cobor. N-am curaj nici sa ma mai uit o data. Dar vreau sa cobor. Copiii mei nu-s cu mine. Sigur am urcat dupa ceva, doar ca acum nu mai vreau decat sa cobor. Scarile par tot mai departe... mi se inmoaie genunchii numai cand ma gandesc la ele.

M-am trezit. Nu, n-am coborat. Cica e bine ca n-am coborat. Nu-mi plac inaltimile.

marți, 2 august 2011

LINISTE

Salvez amintirile pe un hard extern. Prilej sa revad filmulete cu ei mici, cu primele zambete, primele dansuri, primele arogante. Nu ratati asta in primii ani. Sunt naturali, neinhibati, iar valoarea imaginilor e inestimabila. Si lor le place sa se vada mici din cand in cand, se redescopera fericiti si fara griji, iubiti, stiu ca au fost doriti mereu si poti privi pe chipul lor multe lucruri reasezandu-se.
Copiii mei au crescut. Ma uit in jurul meu, majoritatea sunt la inceput. Noi suntem cateva trepte mai departe, incep sa se vada penele prin puful copilariei, incep sa exerseze zborul, asa cum exersau candva, in burta mea, nasterea. Amandoi, pentru ca inevitabil, Cristi tine aproape.
Si eu cresc odata cu ei, chiar daca in miezul noptii inca ii mai sarut ca pe niste bebelusi... Mi-e dor de ei cand nu-s acasa, dar intr-un alt fel decat inainte. Stiu ca se descurca pe unde sunt, ca se bucura de libertatea pe care trebuie sa le-o refuz uneori acasa. Nu-s singuri nicaieri, se au unul pe celalalt.
Si parca-i vad luandu-se de mana cand le e greu. Ca-ntotdeauna.

sâmbătă, 30 iulie 2011

INTALNIRE ACTIVITATICOPII 20 AUGUST 2011



Vine Aniela!

Autoarea lui TT si a site-ului ACTIVITATICOPII va fi prezenta pe 20 august 2011 in Bucuresti, intr-o intrunire de suflet a membrilor AC si a fanilor lui TT. Se vor da autografe, copiii vor avea o groaza de surprize, iar noi ne vom putea cunoaste.

Va asteptam cu drag la Centrul de Dezvoltare Personala Chemarea Sufletului, incepand cu ora 11.00

SAPTAMANA MONDIALA A ALAPTARII 1-7 AUGUST 2011

Pentru ca vrem sa le oferim copiilor nostri ce e mai bun, pentru ca alaptatul nu trebuie sa fie un efort, pentru ca a alapta insemna mai mult decat a hrani.
Detalii despre evenimentele din Bucuresti pe Mami, alapteaza-ma!

miercuri, 27 iulie 2011

VACANTA LA MARE - CANTONAMENT EFORIE

Pentru ca nu vreau sa raman restanta ca alte dati, pentru ca a fost frumos si pentru ca vreau sa ne amintim.
Copiii au avut norocul sa stea singuri in camera, amandoi, asa cum visau ei, prefata la tabara de acum. Apa a fost perfecta, cand balta cand cu valuri, dar mereu calda si limpede. Nisipul curatat diminetile si de trupa noastra venita sa-si tina antrenamentul in primele raze ale diminetii, copiii frumosi si dornici de distractie, nu molesiti ca-n alti ani, mici ca varsta dar descurcareti.
Program de cantonament, cu somn la pranz si joaca la antrenamentul de pe plaja, cu 3 reprize de forta in apa, din care unul in kimonouri, spre marea bucurie a lui Mihai, care "de cand era centura albastra - de i se facuse in apa NEAGRA" n-a mai facut asa antrenament. Anul acesta a fost si botezul lui Cristian la flotarile, abdomenele si genoflexiunile facute in apa, la inceput evitate, apoi executate cu curaj si mandrie. Mihai a fost sef de grupa anul asta, lucru de care e foarte mandru, si a fost si in grupa care la stafeta a castigat inghetata de la sensei, alt lucru de care e foarte mandru.
Noi, am furat niste somn de pranz, am tras de noi diminetile pentru antrenament, si ne-am balacit cat am putut de mult.
Copiii au inodat prietenii, au jucat fotbal pe plaja, Mihai s-a tavalit in toate felurile in nisip, si-a inotat in toate felurile in apa. Acum face si pluta, si pe fata si pe spate, sta in maini sub apa, a prins curaj si face tot ce-i trece prin cap. Cristi a intrat si el cu curaj in apa marii, nu cat Mihai, dar mult mai mult decat in toti anii de pana acum.
Eu m-am jucat de-a fotograful, incercand sa imortalizez amintiri pentru toti. Si am cateva poze chiar reusite, am si poze de duzina dar care pastreaza in ele soarele vacantei si briza marii, stau toate cuminti, asteptand sa fie rasfoite de parinti curiosi si copii nostalgici.
Franturi: