CE TE FACI CAND ESTI CARCOTAS

Te faci croitor!
Dupa ce am descoperit ca pantalonii de-i facusem data trecuta nu mai pot fi lungiti, si dupa ce varianta cu pantalonii de la kimono a picat, pe motiv de copil nemultumit, super dezgustata de varianta oferita de magazinele de artizanat in materie de pantaloni pentru costum baietesc popular, n-am mai avut incotro si-a trebuit sa ma pun pe treaba.
Asadar am sacrificat un cearceaf (aici sotul o sa lesine), am achizitionat (dupa indelungi cercetari si multe suparari) un ceva care sa poata fi aplicat, si-am croit cu creionul dupa niste blugi de-ai copilului (sper sa nu afle vreodata mama ca eu asa croiesc...). Cum ceva ceva tot s-a transmis, am realizat la timp ca partea din spate e mai lata si ca partile de sus se cos si una de alta. Am facut si poze, in caz ca ma mai apuca peste un an-doi, sa nu mai bajbai ca acum (binenteles ca n-am reusit sa-mi amintesc cum i-am facut pe ceilalti...). Am insailat cu rabdare, pentru ca mi-am amintit totusi ca e mult mai greu sa descosi dupa masina, si apoi m-am inchis ursuza in bucatarie. Slava Domnului, mi-a iesit din prima, ca nu cred ca mai aveam nervi pentru retusuri.






Acum, sa fiu sincera, pantalonii ca pantalonii, dar ce baiat frumos...

CLIPE

Azi am emotii. Sa ajungem la timp la serbare. Sa fie asa cum si-a imaginat-o Cristi.
Am emotii uriase pentru examenul lui Mihai de maine. Sa nu se incurce, sa nu se emotioneze, va fi singur la katasurile alea...
Sa fiu la timp cu pregatirile pentru cantonament.
Sa vina la timp spiridusii Mosului.
Sa nu uit ceva.
Si peste toate timpul asta care ma strange din toate partile. N-am ajuns la Mara, n-am ajuns la Silvia, trebuie sa-mi treaca mai repede raceala asta si ... oare mai am mancare acasa?
O sa fie bine!
Maine seara dupa examen o sa ma linistesc.
Mai e mult pana maine?

ARIPI

Mihai in camera lui repeta de zor. I se aud kiaiurile si imi dau seama cat de repede face dupa suieraturile scurte pe care le scoate cand da loviturile. Alaturi, la calculator, Cristian urmareste DVD-ul cu katasul lui. L-am vazut imitand cu miscari moi, serios si incercand sa ramana cu capul spre ecran chiar si atunci cand trebuie sa se intoarca. In sufragerie, parintii fac sincron katasul lor. Cel mai simplu kata din ashihara le da inca batai de cap. Culmea, copiii nu se incurca ca ei, cu katasuri pe care probabil ei, adultii, nu le vor putea niciodata executa. In seara asta toata familia danseaza ashihara.
11.12.2010

- Mami, vreau si eu sa merg la sala in Militari, ca nu stiu decat un kata. Vreau sa-l invat si pe celalalt!
Cristian 13.12.2010

Dansul pinguinilor in noapte, printre fulgi anemici topiti pe fetele lor fericite. Le e bine.
13.12.2010

- Mami, mi-a placut cum m-ai pupat! Mirosi asa, ca de Revelion!
Mihai, 13.12.2010

- Da, ninge, pe mine m-a nimerit unul!
Mihai, 13.12.2010

TRUFE DE CIOCOLATA

Sambata am fost la Institutul Francez la un atelier de poveste si de ciocolata. Copiii au intrat in bucatarie unde, impreuna cu un maestru bucatar au invatat cum din cateva ingrediente poti obtine trufele de ciocolata. Apoi, cat timp s-a lasat compozitia la rece, Alina Darian le-a citit (bilingv) povesti. Si cand povestile au fost gata, si trufele au fost gata. Delicioasele trufe au disparut ca prin farmec, parintii reusind sa guste cateva frimituri si sa noteze din zbor reteta.
Eu am avut noroc. Cu doi copii, unul care s-a ferit de cacaoa de pe trufe si unul care mi-a pastrat o trufa intreaga. N-o sa credeti, dar Cristian a fost cel care n-a mancat din trufe. Iar Mihai a tinut minte reteta si nu s-a lasat pana n-am cumparat toate ingredientele. Amandoi apoi mi-au servit o lectie de bucatareala cum nu cred c-o sa mai vad prea curand.
Asadar, notati ingredientele:
- 140 g unt
- 330 g smantana
- 400 g ciocolata neagra (75% cacao) - noi am combinat ciocolata de menaj cu o ciocolata milka
Se topeste untul pe foc, se arunca peste bucatile de ciocolata. Stingem focul si amestecam pana cand se topeste toata ciocolata. Apoi se pune smantana si se da la rece o zi, si abia atunci se fac mingiute si se tavalesc prin cacao (sau nu, depinde de gust).

Atentie cand dati copiilor sa amestece ciocolata cu untul, craticioara si compozitia sunt inca fierbinti:



Competitie mare, fiecare vroia sa amestece:




Nu am reusit sa umplem farfuria cu trufe, s-au terminat mai repede decat s-au modelat. Pana la urma se mananca foarte bine si cu lingurita direct din oala...

IN ASTEPTAREA LUI MOS CRACIUN

Luni au fost gata scrisorile catre Mos Craciun. La initiativa mea, bietii copii au fost nevoiti sa isi compuna singuri scrisorile si sa le si scrie. Cristian mi-a dictat si apoi si-a transcris dupa scrisul meu de tipar, pe o coala pe care i-am trasat eu linii, iar Mihai, dupa ce a inteles cam cum se compune o scrisoare, respectiv o cerere (ca de, ideea era sa ceara cadouri...), s-a apucat sa mai si deseneze pe ea. Date fiind orele inaintate si grija ca scrisorile sa nu fie trimise prea tarziu, am oprit initiativa artistica. Sa ma ierte Mos Craciun...
Marti dimineata am mers cu Cristi la Posta, unde am cerut un plic si un timbru pentru Mos Craciun. L-a 1.30 lei am gasit ce ne doream, si i-am dat copilului prima lectie despre cum calatoresc scrisorile. Intai se completeaza adresele: scrii cine trimite si cine primeste (Mos Craciun - Laponia), pui frumos scrisorelele inauntru, apoi lipesti muncitoreste plicul si il introduci in Cutia Postala. O minune a tehnicii si organizatoricii Posta asta, mi-a luat tot drumul pana la gradinita sa explic restul.
Eeee. Asadar acum avem 2 griji: sa verificam balconul de cel putin 2 ori pe zi sa vedem daca nu cumva Mos Craciun a adus deja bradul (ca la gradinita s-a facut bradul...) si alta grija - sa calculam daca au ajuns deja scrisorile.
De ninsoare eu una m-am lamurit, cica maine dimineata o sa fim troieniti, dar nu le zic, neeee, nu mai fac eu greseala asta. Daca au gresit iar astia, eu ce ma fac?

Uitam sa va spun. Eu, pentru ca sunt mult mai inalta ca ei, am un mare avantaj. Stiu deja ca scrisorile au ajuns la destinatie.
Anul trecut au fost dintre putinii copii care au primit raspuns de la Mos Craciun.

ENGLEZA

Tatal incercand o lectie de engleza cu fiul.
- They are running, spune el.
- Da, stiu asta.
- De unde. De la Magic English, nu-i asa?
- Nuuu, de la Poisson!
Ultima pasiune a lui Cristian. Si-a tatalui sau. A folosit totusi la ceva...

MOS NICOLAE - PARTEA A 3-A?

Mos Nicolae a fost darnic anul acesta. Si surprinzator. A revenit la noi azi-noapte si ne-a umplut ghetele. Copiilor le-a adus niste Testoase Ninja pe care le tot cereau parintilor in Cora, niste carti care nu prea au fost bagate in seama, si ceva in niste cutii, nu cred sa se fi dumirit inca ce-i cu ele. Intr-un fel au si ei dreptate, inca nu n-au avut timp pentru toate jucariile care ne-au invadat casa.
Cert e ca nimic nu se compara cu bucuria surprizei pe care o incearca an de an, somnorosi si curiosi, anuntandu-se unul pe altul si impreuna pe noi ca DA, A VENIT MOSUL!