STROPI DE SUFLET

Asa se numeste blogul unei bunici fermecate. O doamna minunata care scrie niste poezii pentru copii extraordinare, povesti in versuri haioase si usor de invatat si pe care copiii mei, mari critici de obicei, le indragesc din prima. Sunt poezii care mie imi suna a cantece vesele de copii, a glasuri fericite si a talpi neastamparate. Sunt oferite cu drag pe blogul dansei oricarui parinte in cautare de poezii frumoase pentru copii.
Intrati pe STROPI DE SUFLET si veti descoperi o lume minunata, impartasita de o doamna cu un suflet minunat.

Si pentru ca seara de Ajun este o seara speciala, va recomand cu caldura o poveste frumoasa, in versuri, numai buna de citit la culcare copiilor nerabdatori sa-l intalneasca pe Mos Craciun.
POVESTE DIN SEARA DE CRACIUN

Sarbatori fericite cu sanatate si liniste alaturi de cei dragi!

JESTER

Daca intrati pe site la Jester o sa va fie prezentat asa:

Jester este un mic bufon cu arc, jucăuş,
vesel şi poznaş, un prieten ideal.
Un site de unde poţi descărca GRATUIT
cărţi în format PDF.
În fiecare lună o carte nouă!
Descarcă, printează şi capsează!

Dar Jester este mult mai mult. Jester este un personaj care cucereste din prima clipa copii de toate varstele, de la cei mici de 2 ani pana la cei mari ca mine. Povesti simple cu miez si mult haz, asteptate de la o luna la alta, oferite gratis de Valentin Cristescu, un grafician cu mare drag de copii. Carticele pot fi citite si colorate si chiar jucate, pentru ca proiectul Jester este structurat in carti cu povesti care pot fi citite si colorate (pe grupe de varsta), carti de colorat si carti –joc. Sunt facute cu profesionalism si sunt gratis. Pot fi date oricand cadou, copiii sigul vor fi cuceriti de eventurile curajosului si inimosului Jester. Intrati pe site: www.povestealuijester.ro ,
dati click pe poveste si veti intra intr-o lume minunata!

TELEFOANE IMPORTANTE

Cristian a descoperit telefonul. Imi da bip de pe fix si eu il sun inapoi.
- Mami, mai vi o data?
- Vin mami, mai am putina treaba.
- Mami, sa sti ca ti-am facut un cadou.
Ii multumesc dupa care vorbesc cu buni si inchid. Peste un minut tel suna iar.
- Mami, tu ai auzit ca eu ti-am facut un cadou?

Iata cadoul:




Azi, un nou apel de acasa. Acelasi Cristian:
- Mami, de ce ai plecat fara sa-mi zici saru'mana?
- Ti-am zis mami, dar tu te uitai la Minimax si n-ai auzit, incerc eu sa ma scot, scanand rapid imagini cu mine iesind pe usa.
- Ba nu mami, ca eu dormeam cand ai plecat tu.
- Pai si atunci cum puteam sa-ti spun la revedere?
- Nu stiu...

DECEMBRIE 1989

Aveam 13 ani la Revolutie. Suficienti cat sa inteleg si sa simt pe pielea mea ce a insemnat regimul lui Ceausescu. Nu o sa uit niciodata cozile de la carne, listele (si spaima ca nu mai esti pe lista), sticlele de lapte si borcanele de iaurt care stateau la coada singure, crevetii si galantarele goale, gustul suncii de praga de atunci, al muschiului tiganesc, al conservelor de carne chinezeasca (Dumnezeu stie din ce erau facute) si cremwustii de import la borcan, toate obtinute dupa ore lungi de asteptare, lipita de multe ori de geamul magazinelor de oamenii disperati sa nu se termine pana la ei. N-o sa uit niciodata ratiile de ulei si zahar pentru care trebuia sa stam la coada toti din familie, painea taiata pe jumatate si sacosele de paine proaspata cu care mergeam la bunicii de la tara. Gustul bananelor verzi si a cojii de portocala. Mirarea primului Pepsi, gustul ciocolatei chinezesti si a bomboanelor cubaneze, a brifcorului si a gumei Turbo cumparata de la coltul scolii. Autobuzele cu oamenii agatati de scara ca ciorchinele... N-o sa uit nici jumatatea de ora de desene de sambata, sau cele 10 minute cu Mihaela sau Miaunel si Balanel, ori filmul mereu amanat dupa jurnalele cu Ei si toate intrerupte cand ti-era lumea mai draga de economia facuta la curentul electric. Nu o sa uit bucuria cand la o coada am auzit ca gata, s-a platit datoria externa, si dezamagirea cand am vazut ca nu se schimba nimic.
Revolutia a insemnat o mare speranta. Tin minte ca m-am mirat ca tata da drumul la televizor in plina zi. Si culmea, nu era revizie. Mi-o mai amintesc pe mamaie ascunza dupa tablia de la pat sau sub masa cand se auzeau gloantele suierand pe afara. Cand am ras de ea nu mi-a zis decat atat: eu am prins razboiul maica - si-atunci mi-a fost ingrozitor de rusine. mi-amintesc bucuria cand il vedeam pe fratele meu revenind in casa si insistentele mamei sa nu mai iasa afara. El avea 21 de ani atunci si ne povestea cum e in centru, cum au trecut cu tancurile peste tinerii care cereau Libertate. Eram mandra de el ca-i atat de curajos, mai tarziu am inteles ca puteam sa-l pierdem atunci.
M-am bucurat cand i-au prins pe cei 2, si-am simtit atunci ca numai daca-l omoara scapam. Nu-i frumos, stiu, dar asta am simtit...
Copiii mei pun o groaza de intrebari. Sunt curiosi ce post TV urmaream, ce desene preferate aveam, ce primeam de Mos Craciun, cum erau serbarile noastre, zilele de nastere... Le raspund de fiecare data adevarul. Le e greu sa-l inteleaga si e normal. Dar trebuie sa-l stie ca sa nu ne mai intoarcem niciodata la ce a fost.

Alte amintiri ale copiilor de atunci care acum sunt parinti puteti citi pe ziarulcopiilor.ro

SCRISORILE LUI MOS CRACIUN

- Ce sunt astea? Mihai, Cristian... Oauuuu! Sunt de la Mos Craciun! Mamiii! Tatiii! Am primit scrisori de la Mos Craciun! Erau acolo, pe jos, langa usa de la intrare! - Si au stelute! striga fericit si Cristian. - Ai mai, ce sunt astea? intrebam noi neincrezatori. - Da mami, ca uite, au si stampila cu Polul Nord. Mihai imi arata fericit stelutele care au cazut din scrisoarea lui. Cristian are in mana inimioare pe care se straduie sa le dezlipeasca si sa mi le arate. - Nu le mai dezlipi. Hai sa vedem ce scrie in scrisoare, ce cautau ele acolo. Mihai se arunca pe canapea si incepe sa citeasca din scrisoare: - Draga Cristian... aaaa, asta e a lui Cristi. O lasa repede si se repede spre cealalta scrisoare. O citeste cu sufletul la gura si tresare zambind fericit de fiecare data cand Mosul ii spune despre lucruri pe care nimeni altcineva nu le-ar putea stii. Cristian in timpul asta incearca sa-si pastreze rabdarea si asculta mirat. Apoi se strange langa mine si asteapta sa-i citesc prima lui scrisoare de la Mos Craciun. Mos Craciun stie tot, chiar si faptul ca pentru el literele R si L sunt mai complicate. Asa ca special pentru el, Mos Craciun a facut o poezie pe care o repeta cuminte, straduindu-se sa spuna cat mai bine. - Tatii, tatiiii, alearga apoi si el fericit sa-i povesteasca - Mos Craciun mi-a trimis stelute fermecate. Daca minti sau spui lucruri urate stelutele se sting. Daca esti cuminte stelutele lumineaza! Si tatiiii, Mos Craciun mi-a trimis o poezie! Si eu si tati am primit cate o steluta fermecata de la fiecare copil. Stelutele trebuiesc daruite celor dragi, asa a spus Mosul.


Si pentru ca au fost atat de cuminti anul acesta incat Mos Craciun si-a facut timp sa le scrie la fiecare personal cate o scrisoare, bucuria lor a fost preluata si de ziarulcopiilor.ro

FILMUL "MAMA" PE DVD

Multumim Jurnalului National.

Azi copiii mei au vazut filmul "Mama" de 3 ori pana am ajuns eu acasa. Desi au insistat, eu n-am reusit sa vad decat jumatate. Maine mi-am promis ca las totul si vad si partea a 2-a.
Asteptam cu nerabdare dvd-ul cu "Maria Mirabela in Tranzistoria"

MOS CRACIUN 2009 - BRADUL

Mos Craciun este un tip special. Stie tot, iarta tot, face cele mai frumoase cadouri si cele mai reusite surprize. La noi, in fiecare an, intai si-ntai ne face cadou un brad. Ne trezim cu el in sufragerie sau pe balcon, atunci cand ne asteptam mai putin. Au fost ani cand l-a adus in ultimul moment, dar si ani cand ne-a dat ragaz sa-l impodobim din timp. Anul acesta bradul a aparut vinerea trecuta. Sau cel putin atunci l-am descoperit eu cand am deschis fereastra spre balcon sa aerisesc in bucatarie. Pana azi noapte la ora 23 cand l-am impodobit, Cristian nu a avut decat o grija: hai mamiii, sa impodobim bradul, ca mi-ai promis, te roooggg... Asa ca azi noapte n-am mai avut incotro: am scos globurile si beculetele si am dat drumul la colinde.