
miercuri, 25 noiembrie 2009
IN ASTEPTAREA DREI FIRICEL

ALBUM FOTO
Deocamdata va fac cunostinta cu albumul meu. L-am primit de la o prietena buna care a pornit o afacere cu asa ceva. Arata mult mai bine ca in poze, costa mult mai putin decat pe piata, si intr-o saptamana cel mult va voi prezenta un site cu o multime de variante de tiparire a amintirilor si cu multe idei de cadouri pentru cei dragi.
">
vineri, 20 noiembrie 2009
INSCRIERI LA CLUBUL PALATUL DE HARTIE
Nu ratati ocazia sa invatati origami de la Bogdan. E priceput, simpatic iar trucurile pe care vi le v-a arata o sa va ajute sa reusiti sa faceti si voi minunatii din hartie.
Mai multe detalii gasiti pe blogul lui.
FOTOGRAFIILE DIN VIATA TA
Daca va doriti fotografii profesionale la preturi de invidiat, intrati pe FOTOGRAFIILE DIN VIATA TA sa va faceti o parere. Florin Biolan va poate fi fotograf la petrecerile copiilor, la serbarile lor, sau pur si simplu la o sedinta foto acasa la dumneavoastra sau in parc. Il puteti chema la petreceri de firma, nunti, botezuri sau orice eveniment din viata dumneavoastra pe care doriti sa-l pastrati fotografiat.
Pana pe 15 ianuarie aveti sansa sa castigati o sedinta foto cu Florin Biolan participand la concursul de pe ACTIVITATICOPII.
Pana pe 15 ianuarie aveti sansa sa castigati o sedinta foto cu Florin Biolan participand la concursul de pe ACTIVITATICOPII.
duminică, 15 noiembrie 2009
RELU DIACON
Pe muzica unui cor de vis am fost astazi martorii hirotonisirii unui preot si a unui diacon. Pentru noi diaconul este astazi mult mai important decat orice alt grad al bisericii, pentru ca Relu, diacon de azi, este mai mult decat prietenul nostru.
Ne-am bucurat pentru el si am fost atat de mandrii de el... Astazi am inteles cu-adevarat ca da, e de acolo, aceasta e lumea lui, in care crede si-n care se regaseste in bunatate si intelegere. Lumea bisericii vazuta prin ochii lui este frumoasa si plina de speranta. Slujba a fost parca rupta din alta realitate. Muzica, ritualurile, totul parea desprins dintr-o poveste. Ii dorim ca povestea sa fie adevarata si viata lui sa fie o minune. Si daca bucuria pe care o aduce celor din jur se va rasfrange macar intr-o mica parte in viata sa, ii va fi de ajuns.



Ne-am bucurat pentru el si am fost atat de mandrii de el... Astazi am inteles cu-adevarat ca da, e de acolo, aceasta e lumea lui, in care crede si-n care se regaseste in bunatate si intelegere. Lumea bisericii vazuta prin ochii lui este frumoasa si plina de speranta. Slujba a fost parca rupta din alta realitate. Muzica, ritualurile, totul parea desprins dintr-o poveste. Ii dorim ca povestea sa fie adevarata si viata lui sa fie o minune. Si daca bucuria pe care o aduce celor din jur se va rasfrange macar intr-o mica parte in viata sa, ii va fi de ajuns.
NOUL MALL
Am gasit cu greu Targul de dulciuri de la Afi Mall. Nici un indicator, doar un om costumat in... nu imi mai amintesc ce... impartea pliante la buza unei scari rulante. Care nu dadea in locul mult cautat... in fine, am ajuns la 17 fix, numai bine sa prindem de la inceput piesa de teatru a trupei Arlechino. Care fie vorba intre noi a inceput pe la 17 si un sfert. Pe o scena cocheta, pe care am admirat un urs polar si un tron foarte fain lucrat, 3 actori au dat viata unei povesti in care au impletit binele si raul, magia si pesonajele din povestile cunoscute de copii.


Au avut succes, spectacolul a inceput cu 3 specatatori si s-a terminat cu toate locurile ocupate. Copiii au fost serviti cu bucatele de pizza si cu arahide in ciocolata. De jur imprejur, o nebunie de dulciuri, pe care copiii mei nici nu le-au bagat in seama. Nici macar Cristi n-a dat vreun semn ca-si doreste ceva. In schimb au fost greu de luat de la locul cu masinute cu telecomanda. Au stat acolo mai mult decat la piesa de teatru, au avut liber la mai multe tipuri de masinute si o gresie numai buna pentru ele.

La plecare am incercat sa iesim si noi pe una din scarile grotei, am nimerit intr-un loc inca neterminat care nu ducea nicaieri, asa ca ne-am lasat pagubasi.
Daca am fi gasit si Labis in mall-ul asta, tare bine ar fi fost...
In schimb i-am gasit pe Laurica si pe Angelica si pe Dra. Firicel. Si-s mult mai faini decat ne imaginam noi.
Au avut succes, spectacolul a inceput cu 3 specatatori si s-a terminat cu toate locurile ocupate. Copiii au fost serviti cu bucatele de pizza si cu arahide in ciocolata. De jur imprejur, o nebunie de dulciuri, pe care copiii mei nici nu le-au bagat in seama. Nici macar Cristi n-a dat vreun semn ca-si doreste ceva. In schimb au fost greu de luat de la locul cu masinute cu telecomanda. Au stat acolo mai mult decat la piesa de teatru, au avut liber la mai multe tipuri de masinute si o gresie numai buna pentru ele.
La plecare am incercat sa iesim si noi pe una din scarile grotei, am nimerit intr-un loc inca neterminat care nu ducea nicaieri, asa ca ne-am lasat pagubasi.
Daca am fi gasit si Labis in mall-ul asta, tare bine ar fi fost...
In schimb i-am gasit pe Laurica si pe Angelica si pe Dra. Firicel. Si-s mult mai faini decat ne imaginam noi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)